Premium
La granița dintre Bulgaria și România, de la Ruse, sunt două parcări care trebuiau să rezolve problema ambuteiajelor din trafic cauzate de camioane. În loc de asta, însă, aceste 2 parcări generează probleme foarte mari și au devenit chiar un obstacol pentru aderarea la spațiul Schengen.
Transportatorii români trag un semnal de alarmă cu privire la practici incorecte și insistă ca Bulgaria să nu intre cu granitele terestre în Schengen până când nu oprește „controlul ilegal” din partea autorităților bulgare asupra camioanelor înmatriculate în România și care transportă mărfuri către și din Austria. Transportatorii se plâng și „de funcționarea netransparentă a noului sistem de cozi virtuale de la PCTF, introdus de autoritățile bulgare vara trecută”, referindu-se la parcarea tampon mai mare de lângă Ruse.
Acest lucru se întâmplă pe fondul deciziei municipalității de a închiria și a doua parcare, construită pentru a crea, chipurile, o concurență în oraș. Închiderea ochilor de către guvernul bulgar cu privire la situația de la frontieră, unde lucrează în mod evident în slujba unor interese private în detrimentul controlului de calitate la frontieră, riscă să submineze posibilitatea ca Bulgaria să intre în curând în Schengen cu frontierele terestre.
Nemulțumirea românilor
Într-o scrisoare oficială adresată premierului român, ministrului transporturilor și celui al afacerilor externe, precum și ambasadorului României la Sofia, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a făcut apel la „intervenția urgentă a Guvernului României pentru a se rezolva problema controalelor inechitabile și a tratamentului discriminatoriu cu care se confruntă transportatorii români” la frontiera comună.
La începutul anului, ei au sesizat și Comisia Europeană, precum și autoritățile bulgare, dar situația rămâne încă neschimbată. Drept urmare, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România vrea separarea cele două țări în procesul de aderare la Schengen terestru, potrivit unui comunicat al Agerpres.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a explicat, în răspunsurile pentru ziarul „Kapital”, că „autoritățile bulgare introduc în mod constant măsuri care blochează granița comună dintre România și Bulgaria”, în situația în care în urmă cu 14 luni se avea în vedere crearea unui mini-Schengen. În aceste condiții, operatorii români de transport vor să intre în Schengen cât mai curând posibil, iar dacă partea bulgară nu dorește acest lucru și face tot posibilul pentru a rămâne în afara spațiului, atunci operatorii de transport români vor dori să intre în Schengen fără Bulgaria”. Ei subliniază că sunt în legătură cu Comisia Europeană, dar nu precizează dacă au fost luate măsuri de către autoritățile române după apelul lor de la sfârșitul săptămânii trecute. Ziarul “Kapital” a trimis întrebări și la Consiliul de Miniștri din Bulgaria, cu o solicitare de feedback pe această temă, dar până în prezent nu a fost primit niciun răspuns.
Proprietarul parcării mari
Parcarea mare de la graniță (pentru peste 600 de camioane) a fost finalizată în vara anului 2023. Este administrată de firma privată Tir Parking Ruse a Aneliei Lazarova și a fost construită în vara anului 2023. Ea a construit-o pe un teren al municipalității, după ce a câștigat un concurs la primărie.
Ulterior, firmele finanțatorului Emil Hersev s-au alăturat ca parteneri în Tir Parking Ruse, ceea ce a dus la legături cu Razmig Chakarian-Ami, a cărui firmă deține și parcarea de la granița cu Turcia. De aici pot fi urmărite și legături indirecte cu persoane apropiate în trecut de traficantul de droguri Christoforos Amanatidis-Taki.
Drumul anevoios către Schengen
Povestea aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen al UE durează de mai bine de zece ani. Libera circulație a persoanelor și a mărfurilor între cele două țări ar duce la o creștere cu 0,5% a PIB-ului, a estimat ministrul român al economiei, Ștefan-Radu Oprea. Inițial din cauza criticilor legate de lupta împotriva crimei organizate, iar ulterior din cauza unor probleme cu statul de drept (concret pentru Bulgaria, pentru că România a reușit totuși să facă progrese serioase în acest domeniu), cele două țări au fost oprite, deși au îndeplinit criteriile tehnice de ani de zile.
În 2022, Olanda separase deja o dată cele două țări, poziția sa fiind doar împotriva aderării Bulgariei la Schengen (țara s-a răzgândit totuși ca urmare a campaniei premierului demisionar Mark Rutte pentru a ocupa postul de șef al NATO). Rezistența Austriei la același vot din decembrie 2022 și un an mai târziu, la sfârșitul lui 2023, a fost totuși depășită parțial cu o dată concretă pentru aderarea pe cale aeriană și pe apă fără pașapoarte de la 1 aprilie 2024 pentru ambele țări, dar cu condiții. Printre acestea se numără și controlul sporit asupra frontierei bulgaro-române și româno-ungare. Și încă lipsește o dată concretă pentru aderarea terestră. Situația cu controalele sporite de-a lungul frontierei îi enervează nu doar pe șoferii români, ci și pe șoferii bulgari și duce la pierderi economice uriașe pentru afaceri.
Bulgaria a fost deja verificată de Comisia Europeană din cauza controlului slab asupra mărfurilor care intră în UE din Turcia. Aceiași jucători și un caz similar, precum și semnalele către organul executiv al UE de la transportatorii români pot atrage atenția Bruxelles-ului asupra subiectului și pot întârzia și mai mult eforturile de acceptare deplină în Schengen.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
