Conflictele din Orientul Mijlociu, posibil impuls pentru preţul petrolului. Evoluţia este greu de anticipat din cauza atacurilor rebelilor Houthi (analiză)

Conflictele din Orientul Mijlociu, posibil impuls pentru preţul petrolului. Evoluţia este greu de anticipat din cauza atacurilor rebelilor Houthi (analiză)

Petrolul tranzacţionat în SUA, WTI, a ajuns miercuri la un vârf de 75,37 de dolari pe baril, ceea ce însemnă o creştere de 4,8% de la începutul săptămânii şi de 10,9% faţă de minimele din 13 decembrie, iar conflictele din Orientul Mijlociu presupun un posibil impuls pentru preţul petrolului, spune Claudiu Cazacu, consultant de strategie la casa de brokeraj XTB România. Potrivit acestuia, evoluţia petrolului este greu de anticipat din cauza atacurilor neregulate ale rebelilor.

”Petrolul tranzacţionat în SUA, WTI, a ajuns miercuri la un vârf de 75,37 de dolari pe baril, ceea ce se traduce într-o creştere de 4,8% de la începutul săptămânii şi de 10,9% faţă de minimele din 13 decembrie. Totuşi, la finalul zilei de miercuri, petrolul a coborât la 73,76 dolari/baril, într-o sesiune în care Brent a atins un vârf de 80,6 dolari/baril, dar a coborât la 79,15 la închidere”, potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.

Faţă de minimele din 13 decembrie, Brent crescuse cu 11,3%, dar a rămas cu un avans de 9,4% la valoarea de închidere de miercuri. Vineri dimineaţă, însă, preţurile reveniseră pe creştere: WTI se tranzacţiona la 74,52 şi Brent la 79,74 dolari/baril, ambele la o distanţă în jur de 1% faţă de vârfurile săptămânii.

„Trendul descendent instalat din luna octombrie ar putea întâmpina serioase provocări, din cauza pericolelor din Orientul Mijlociu. O rută frecvent utilizată pentru transportul maritim – care leagă Asia de Europa, prin Marea Roşie înainte de a pătrunde în canalul de Suez - este evitată de marii operatori din cauza atacurilor cu drone dinspre Yemen. Deşi mai multe vase militare ale SUA şi ale partenerilor vor întări securitatea în zonă, nu este clar în cât timp regiunea va fi suficient de sigură pentru ca transportatorii să-şi reia rutele obişnuite. Rebelii din Yemen deja au ameninţat că, în cazul unui atac, vor răspunde cu foc direct asupra navelor militare”, arată Claudiu Cazacu.

Rutele alternative cresc costurile transporturilor maritime, adaugă el.

În prezent, traficul maritim perturbat a făcut ca AP Moller-Maersk şi alte companii să folosească alte rute, primul obiectiv al acestora fiind acela de a menţine siguranţa vaselor şi a echipajelor. Traficul a scăzut cu 14% între 15-19 decembrie faţă de perioada 8-12 decembrie, potrivit datelor MarineTraffic. Pe de altă parte, rutele alternative presupun şi prelungirea călătoriilor cu 6.000 de mile marine (11.000 kilometri) în jurul Africii. Cu alte cuvinte, când vasele evită ruta ameninţată de drone petrec pe mare cu 3-4 săptămâni mai mult timp.

În contextul timpilor mai mari de deplasare, companiile vor avea nevoie de mai multe vase pentru a transporta aceeaşi cantitate de mărfuri. În ciuda faptului că situaţia este gestionabilă, poate determina întârzieri din lipsa de capacitate de transport. Având în vedere disponibilitatea vaselor, efectele ar fi mai pronunţate pentru segmentul de produse petroliere decât pentru petrol şi gaze lichefiate. În plus, prelungirea timpului de transport creşte, în fiecare zi, costurile pentru carburanţi, asigurări şi echipaj - deşi se face economie la taxele de tranzit ale canalului de Suez.

Peste 100 de vase au fost deja forţate să aleagă un traseu mai lung, iar cifrele vor creşte în perioada următoare, mai punctează Claudiu Cazacu. În plan logistic, problemele sunt accentuate de nivelul redus al apei care afectează un alt mare canal de transport: Panama.

„Situaţia ar putea pune probleme, în timp, prin efectele de cascadă asupra lanţurilor logistice. Deşi nu este o preocupare imediată, dacă am vedea o prelungire a perturbărilor pentru câteva luni, ar crea dificultăţi băncilor centrale, care încep să privească spre tăieri de dobândă în primăvară, pentru că ar putea limita tendinţa de scădere a inflaţiei”, spune consultantul de strategie la XTB România.

În prezent, paşii următori pentru un grad mai mare siguranţă preferaţi de operatorii din industrie sunt decizia de a aştepta şi solicitarea unor prime de preţ pentru a utiliza rutele anterioare (în cazul câtorva operatori). De exemplu, Hapag-Lloyd a decis să modifice rutele tuturor vaselor până la data de 31 decembrie, urmând ca, la acel moment, să reanalizeze situaţia.

Evoluţia petrolului este greu de anticipat din cauza atacurilor neregulate ale rebelilor, spune el.

Pentru petrol, Brent şi WTI, ajustările din vârfurile de miercuri au venit după creşterile de stocuri din SUA, de 2,9 milioane de barili, faţă de o scădere de 2,3 milioane aşteptată.

”Pierderea de viteză a venit şi în urma avertizării FedEx referitoare la veniturile viitoare, dat fiind că, pentru investitori, scăderea cererii de transport înseamnă un indiciu preliminar al unei perioade de slăbire a economiei. În plus, până în prezent, atacurile au fost limitate, fiind vizate 8 vase, fără daune majore sau victime. Totuşi, tiparul atacurilor este unul neregulat. Tocmai această modalitate de acţiune ridică semne de întrebare în privinţa următoarelor mişcări. Cu toate că există dubii în privinţa capacităţii rebelilor din Yemen de a bloca strâmtoarea Bab-al-Mandab şi de a închide circulaţia, chiar şi o tentativă ar putea genera un răspuns emoţional de scurtă durată, dar foarte pronunţat în piaţa petrolului. Acest posibil răspuns emoţional ar putea genera posibile cotaţii de trei cifre, ceea ce face ca perioada sărbătorilor să vină, astfel, cu riscuri sporite”, precizează analistul.

Dincolo de acest risc concentrat, un blocaj pe termen lung ar fi dificil de susţinut fără resurse logistice, dincolo de cele bănuite ale rebelilor, punctează Claudiu Cazacu.

”De asemenea, există aşteptări ca, pe lângă navele americane, britanice, spaniole şi japoneze din regiune, să intervină şi cele chineze şi indiene pentru a-şi proteja propriile interese economice. Foarte probabil este ca incertitudinea generală să menţină aceste modificări ale rutelor, să majoreze costurile de transport şi să rconfigureze aprovizionarea cu gaz natural lichefiat şi petrol, ceea ce ar pune o presiune moderată - şi gestionabilă - asupra preţurilor. În acest scenariu, cotaţiile petrolului ar putea oscila cu câteva procente peste nivelurile pe care le-ar fi avut în lipsa tensiunilor, iar normalizarea dobânzilor ar putea fi stânjenită, dar nu oprită”, mai spune el.