Îmbătrânirea nu trebuie privită ca un proces inevitabil și imposibil de modificat, ci ca o problemă biologică asupra căreia știința ar putea ajunge să intervină. Este una dintre cele mai provocatoare idei prezentate astăzi la București, la Congresul Internațional de Longevitate, de José Luis Cordeiro, unul dintre cei mai cunoscuți promotori internaționali ai longevității radicale.
În fața publicului reunit la Biblioteca Națională a României, Cordeiro a vorbit despre o schimbare de paradigmă: medicina viitorului nu s-ar mai limita la tratarea bolilor care apar odată cu înaintarea în vârstă, ci ar putea interveni asupra mecanismelor biologice care produc degradarea organismului.
Viziunea sa merge însă mult mai departe. Cercetătorul susține că ritmul accelerat al progresului în biotehnologie, medicină regenerativă, genetică și inteligență artificială ar putea transforma radical longevitatea umană în următoarele două decenii. Cordeiro susține că, în jurul anului 2045, convergența acestor tehnologii ar putea permite oamenilor să trăiască pe termen nedeterminat - o ipoteză radicală și controversată, care nu reprezintă în prezent un consens al comunității științifice.
Dincolo de predicția spectaculoasă, întrebarea ridicată la București este una care preocupă tot mai mult cercetarea longevității: dacă înțelegem mecanismele care determină celulele și țesuturile să îmbătrânească, cât de mult vom putea interveni asupra lor? Este și una dintre temele centrale ale Congresului Internațional de Longevitate. Pe aceeași scenă sunt prezentate cercetări despre reprogramarea celulară parțială, telomeri, epigenetică, regenerarea țesuturilor, genom, inteligență artificială și medicina personalizată. Programul abordează inclusiv rolul microbiomului în sănătatea creierului, prevenirea pierderii masei musculare și intervențiile destinate îmbătrânirii sănătoase a femeilor.
Experți internaționali reuniți la București
Printre cercetătorii prezenți la București se numără specialiști afiliați unor instituții precum Harvard Medical School, Centrul Național de Cercetări Oncologice din Spania – CNIO, King Abdullah University of Science and Technology - KAUST, University Medical Center Rostock, Rīga Stradiņš University, Government Institute of Medical Sciences din India și Bar-Ilan University din Israel. În total, ediția din acest an reunește nouă experți internaționali din șapte țări.
Prezența lui José Luis Cordeiro la București este marcată și de lansarea în România a volumului „Viața înfruntă moartea. Secretele longevității”, scris împreună cu David Wood, versiunea românească a bestsellerului internațional The Death of Death. Cordeiro este vicepreședinte HumanityPlus și fondatorul International Longevity Summit Madrid. În carte, autorii dezvoltă tocmai ideea care a provocat astăzi publicul Congresului: că îmbătrânirea ar putea ajunge, în viitor, să fie abordată medical, iar durata vieții sănătoase să fie extinsă prin progresul tehnologic și biomedical.
Moartea ar putea deveni „opțională”
Predicția că moartea ar putea deveni „opțională” rămâne o viziune asupra viitorului, nu o posibilitate demonstrată de medicina actuală. Dar întrebarea din spatele ei este deja una cât se poate de prezentă în laboratoarele lumii: cât din procesul de îmbătrânire este inevitabil și cât ar putea deveni, în timp, modificabil?
Această graniță dintre ceea ce medicina poate face astăzi și ceea ce cercetarea încearcă să facă posibil mâine se află în centrul celei de-a doua ediții a Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance și VETEK Association.
Comentează