Românii care încearcă să obțină cele mai avantajoase condiții de creditare, solicitând oferte de la mai multe bănci, ar putea fi dezavantajați chiar de mecanismul prin care instituțiile financiare le evaluează bonitatea. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat vineri seara, la Antena 3 CNN, că autoritatea investighează modul în care este calculat scorul FICO, existând suspiciuni că solicitările succesive de credit pot duce la scăderea punctajului clienților și, implicit, la limitarea posibilității acestora de a se muta de la o bancă la alta. O investigație asemănătoare se desfășoară în Polonia, unde autoritățile au efectuat percheziții la mai multe instituții financiare, iar Biroul de Informații de Credit a modificat deja regulile privind utilizarea interogărilor bancare.
Bogdan Chirițoiu a anunțat că investigația privind scorul FICO este aproape de finalizare și că rezultatele ar putea fi cunoscute în primul semestru al anului 2027. Dacă suspiciunile de încălcare a legislației concurenței vor fi confirmate, băncile riscă noi sancțiuni, după amenzile record aplicate în dosarul ROBOR.
„Există un sistem în care băncile schimbă informații despre clienți, ceea ce e normal, ca să-i elimine pe clienții care sunt rău-platnici, cei care nu și-au onorat contractele față de o bancă, să nu poată să ia credit de la altă bancă. Deci, până aici, lucrurile sunt corecte”, a explicat Chirițoiu, într-o intervenție telefonică la Antena 3 CNN.
Problema identificată de autoritatea de concurență privește însă modul în care sistemul poate afecta inclusiv clienții care nu au probleme cu plata ratelor, dar vor să compare ofertele mai multor instituții financiare.
„Problema este că, prin metodologia lor, atunci când un client (...) solicită credit la mai multe bănci, e depunctat. Deci e cumva penalizat dacă apelează la mai multe bănci. Și atunci noi ne punem întrebarea dacă mecanismul ăsta nu are ca rezultat blocarea mobilității clienților”, a declarat președintele Consiliului Concurenței.
Cum ar putea fi penalizați clienții care caută dobânzi mai mici
Scorul FICO este un indicator utilizat de instituțiile financiare pentru evaluarea riscului de credit al unei persoane. În România, acesta este calculat de Biroul de Credit, pe baza informațiilor transmise de instituțiile participante la sistem.
Scorul este cuprins între 300 și 850 de puncte, iar valoarea sa poate influența evaluarea bonității unui solicitant și condițiile în care banca acceptă să îi acorde un împrumut.
Potrivit informațiilor publicate de Biroul de Credit și de instituțiile bancare participante, calculul include istoricul de plată, datoriile existente, vechimea creditelor, tipurile de împrumuturi și numărul interogărilor efectuate în ultimele șase luni. Această ultimă componentă se află în centrul suspiciunilor autorității de concurență.
De exemplu, o persoană care are deja un credit ipotecar și dorește să îl refinanțeze poate solicita oferte de la mai multe bănci, pentru a identifica o dobândă mai mică. Dacă fiecare instituție consultă Biroul de Credit, numărul interogărilor poate influența negativ scorul clientului, în funcție de metodologia aplicată și de celelalte date din istoricul său.
Într-o asemenea situație, consumatorul ar putea ajunge să primească oferte mai puțin avantajoase sau chiar să întâmpine dificultăți în obținerea unui credit, deși veniturile și comportamentul său de plată nu s-au modificat.
Aceasta este însă o posibilă consecință a mecanismului analizat, nu o practică anticoncurențială deja demonstrată de Consiliul Concurenței.
„Nu e un lucru rău, dar dacă, prin modul cum se calculează acest scor, clienții care vor să se mute de la o bancă la alta sunt penalizați, asta poate fi problematic. Momentan sunt doar suspiciuni, investigația nu e finalizată. Deci nu avem o soluție, dar vom avea în câteva luni”, a precizat Bogdan Chirițoiu.
Ancheta a început în 2023. Zece bănci, Biroul de Credit și Asociația Română a Băncilor, vizate de controale
Investigația Consiliului Concurenței a fost anunțată în septembrie 2023, când inspectorii autorității au efectuat controale inopinate la zece instituții de credit, precum și la Biroul de Credit și Asociația Română a Băncilor.
Băncile inspectate la momentul respectiv au fost Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Alpha Bank România, Garanti Bank, Credit Europe Bank și First Bank.
Potrivit comunicatului transmis atunci de Consiliul Concurenței, investigația vizează posibile înțelegeri prin care acționarii Biroului de Credit ar fi putut limita accesul persoanelor fizice la produse și servicii bancare, prin stabilirea și aplicarea scorului FICO.
„De data aceasta ne uităm și la condițiile de acces la credite, suspiciunea fiind că prin modul cum se calculează scorul de credit se blochează accesul unor clienți la credite”, explica Bogdan Chirițoiu încă de la declanșarea controalelor.
Președintele Consiliului Concurenței a precizat vineri că investigația FICO vizează mai multe instituții bancare decât dosarul ROBOR.
„Băncile sunt un pic mai multe decât la ROBOR, că sunt băncile care sunt membre în sistemul acesta, în Biroul de Credit”, a afirmat Chirițoiu.
El a confirmat că, dacă vor fi constatate încălcări ale legislației concurenței, sunt posibile noi amenzi.
„Există o suspiciune de încălcare a legii. Asta, în mod normal, duce la amenzi, dacă se confirmă suspiciunile”, a declarat șeful autorității.
Polonia investighează practici similare. Percheziții la bănci și la Biroul de Informații de Credit
Problema semnalată în România nu este una izolată. În Polonia, autoritatea pentru protecția concurenței și a consumatorilor, UOKiK, desfășoară o investigație asemănătoare, privind modul în care instituțiile financiare folosesc informațiile despre solicitările de credit.
Ancheta poloneză a început în februarie 2025, iar în iulie 2026 autoritatea a anunțat efectuarea unor percheziții, autorizate de instanță și desfășurate cu sprijinul poliției, la sediile a patru entități: Biroul de Informații de Credit (BIK), ING Bank Śląski, mBank și mBank Hipoteczny.
Potrivit comunicatului oficial al UOKiK din 9 iulie 2026, autoritatea investighează dacă schimbul de informații dintre bănci, prin intermediul BIK, este necesar pentru evaluarea capacității de rambursare sau dacă poate constitui un mecanism de restrângere a concurenței.
Una dintre suspiciuni este că persoanele care solicită oferte de credit ipotecar de la mai multe instituții financiare pot ajunge să aibă un scor mai mic decât cele care acceptă prima ofertă disponibilă.
În aceste condiții, sistemul ar putea descuraja compararea dobânzilor și a condițiilor de creditare, avantajând instituțiile financiare în detrimentul consumatorilor.
Președintele autorității poloneze, Tomasz Chróstny, a subliniat că un consumator informat nu ar trebui să fie penalizat prin diminuarea bonității pentru simplul fapt că încearcă să identifice cea mai avantajoasă ofertă.
UOKiK investighează inclusiv posibilitatea ca modul în care BIK colectează, prelucrează și distribuie informațiile despre interogările bancare să constituie un abuz de poziție dominantă.
Ancheta poloneză este încă în desfășurare, iar efectuarea perchezițiilor nu echivalează cu stabilirea vinovăției instituțiilor vizate.
Un client din Polonia a reclamat că i-a scăzut scorul după fiecare solicitare de credit
Autoritatea poloneză a prezentat și un exemplu concret care ilustrează potențialele efecte ale mecanismului investigat.
Un consumator care încerca să obțină un credit de consolidare a datoriilor a solicitat oferte de la mai multe bănci, într-un interval de aproximativ o lună.
Potrivit informațiilor comunicate de UOKiK în martie 2025, fiecare nouă interogare ar fi determinat o reducere suplimentară a scorului său de credit.
Situația era cu atât mai controversată cu cât persoana respectivă nu înregistra restanțe la plata creditelor și nici nu primise un refuz de finanțare din partea băncilor consultate.
Autoritatea poloneză a apreciat că asemenea situații ridică întrebări serioase despre justificarea utilizării numărului de interogări în evaluarea riscului de credit.
Totuși, Biroul de Informații de Credit din Polonia a susținut public că sistemul său urmărește prevenirea supraîndatorării și că solicitările succesive pentru același tip de credit, făcute într-un interval de 14 zile, erau deja tratate ca o singură solicitare în calculul scorului.
Polonia a modificat regulile din iulie 2026: interogările fără credit acordat sunt șterse după 14 zile
În paralel cu investigația autorității de concurență, Biroul de Informații de Credit din Polonia a introdus modificări importante ale sistemului de evaluare a clienților.
Potrivit unui comunicat oficial publicat de BIK la 8 iulie 2026, începând cu 1 iulie, interogările bancare care nu se concretizează în acordarea unui credit sunt șterse automat din baza de date după 14 zile.
Totodată, instituția a anunțat eliminarea interogărilor bancare istorice vizate de această modificare.
Schimbările au fost anunțate încă din decembrie 2025, în cadrul prezentării unui nou model de scoring, a cărui implementare a început în 2026.
Noul model este conceput astfel încât să nu mai utilizeze datele provenite din solicitările de credit care nu s-au finalizat prin acordarea unei finanțări.
Reprezentanții BIK au explicat că obiectivul este menținerea capacității de evaluare a riscului de credit, fără folosirea acestor informații în calculul punctajului.
Ce diferențe există între România și Polonia
În România, documentația privind scorul FICO utilizat de Biroul de Credit indică în continuare numărul interogărilor și creditele acordate în ultimele șase luni printre factorii utilizați în calculul punctajului.
De asemenea, informațiile privind solicitările de credit abandonate sau respinse pot fi păstrate în sistem timp de șase luni, potrivit documentelor de informare privind prelucrarea datelor personale.
În Polonia, regula introdusă în iulie 2026 prevede ștergerea după 14 zile a interogărilor care nu au condus la acordarea unei finanțări.
Diferența este relevantă pentru modul în care consumatorii își pot compara ofertele bancare, deși cele două țări folosesc modele de scoring distincte, iar efectele lor exacte nu pot fi echivalate automat.
Declarațiile lui Bogdan Chirițoiu arată că autoritatea română investighează tocmai dacă metodologia FICO afectează în mod nejustificat libertatea consumatorilor de a-și alege banca.
Președintele Consiliului Concurenței a invocat expres existența unor investigații similare în alte state.
„Nu suntem însă singurii. Investigații similare sunt și în Statele Unite și, de curând, în Polonia s-a deschis o investigație similară. Deci nu suntem singurii din Europa care ne uităm la acestea”, a afirmat Chirițoiu.
Noi amenzi pentru bănci, după sancțiunile de 710 milioane de euro din dosarul ROBOR?
Ancheta privind scorul FICO reprezintă a doua investigație majoră a Consiliului Concurenței în sectorul bancar din ultimii ani.
Prima, referitoare la modul de stabilire a indicelui ROBOR, s-a încheiat în iunie 2026 cu amenzi totale de aproximativ 3,73 miliarde de lei, echivalentul a 710 milioane de euro, aplicate unui număr de zece bănci.
Instituțiile sancționate au contestat decizia în instanță, iar Consiliul Concurenței a anunțat vineri seara că a obținut deja două hotărâri favorabile în procesele privind suspendarea executării sancțiunilor.
În cazul investigației FICO, Chirițoiu estimează că o decizie va putea fi adoptată până la mijlocul anului 2027.
„E aproape de final. Deci cred că până la mijlocul anului viitor va fi finalizată”, a precizat președintele autorității.
Deocamdată, Consiliul Concurenței nu a stabilit existența unei încălcări a legii și nu a anunțat eventualele sancțiuni.
