Premium
Consiliul de Securitate al ONU a aprobat joi o rezoluţie care stabileşte o relaţie formală şi de durată cu Afganistanul condus de talibani, un text care nu echivalează cu o recunoaştere oficială a noii puteri, relatează AFP.
Rezoluţia, care nu menţionează cuvântul ''talibani'', detaliază noul mandat al Misiunii politice a ONU în Afganistan (MANUA) pentru un an. Ea a fost aprobată cu 14 voturi pentru, inclusiv cel al Chinei, abţinându-se doar Rusia.
''Acest nou mandat al MANUA este crucial nu numai pentru a răspunde crizei umanitare şi economice imediate, ci şi pentru a atinge obiectivul nostru primordial de pace şi stabilitate în Afganistan'', a declarat după vot ambasadoarea norvegiană la ONU, Mona Juul, a cărei ţară a elaborat rezoluţia, potrivit Agerpres.ro.
Textul, care nu echivalează cu recunoaşterea unei reprezentări diplomatice a noii puteri talibane la ONU prin acceptarea ambasadorilor săi, revizuieşte relaţiile ONU cu Afganistanul pentru a ţine cont de preluarea puterii în august de către fundamentalişti.
MANUA va trebui să se asigure că va fi ''ochii şi urechile comunităţii internaţionale în Afganistan'' în cursul anului viitor, a reacţionat organizaţia Human Rights Watch.
Negocierile pentru rezoluţie au fost dificile, mai ales cu Rusia, foarte izolată şi care nu a mers atât de departe încât să-şi folosească dreptul de veto joi. Miercuri, Moscova a fost astfel singura care a blocat textul, în discuţie de săptămâni întregi, pe motiv că lipsea ''consimţământul autorităţilor de facto'', şi anume al talibanilor.
Pentru o misiune ONU, ''consimţământul autorităţilor este un imperativ'', iar mandatul rică să nu poată fi îndeplinit, a subliniat joi în faţa Consiliului de Securitate ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, pentru a explica abţinerea ţării sale în cursul votului.
În opinia unui diplomat occidental, Rusia ''doar a obstrucţionat'' în timpul negocierilor, fără a putea spune dacă acest lucru are legătură cu războiul dus de Moscova în Ucraina.
''Fragmentarea exista de dinainte, a fost doar amplicată de războiul din Ucraina'' şi este prezentă în toate dosarele ONU, a afirmat, la rândul său, un ambasador al unei ţări membre a Consiliului de Securitate.
''Când unul spune da, celălalt spune nu'', a adăugat el, făcând referire la Occident şi Rusia. ''Diviziunea este de aşa natură încât orice consens (între cei 15 membri ai Consiliului) este greu de realizat'', a mai spus el.
Rezoluţia Norvegiei prelungeşte MANUA cu un an, până la 17 martie 2023. Ea începe cu o secţiune despre ajutorul umanitar ce trebuie oferit populaţiei afgane pe fondul unei situaţii economice şi sociale dramatice şi al unui mediu de securitate care pare să se stabilizeze.
MANUA va trebui ''să coordoneze şi să faciliteze, în conformitate cu dreptul internaţional, inclusiv dreptul internaţional umanitar, şi în conformitate cu principiile umanitare, furnizarea de asistenţă umanitară şi resurse financiare pentru sprijinirea activităţilor umanitare'', indică textul rezoluţiei.
Rezoluţia continuă cu o componentă politică. ONU va trebui ''să furnizeze servicii de sensibilizare şi bune oficii, în special pentru a facilita dialogul între toţi actorii politici afgani relevanţi şi părţile interesate'', ''cu accent pe promovarea unei guvernări incluzive, reprezentative'', care va fi ''fără nicio discriminare pe criterii de sex, religie sau origine etnică''.
Textul insistă pe ''participarea deplină, egală şi semnificativă a femeilor'', în contextul în care acestea sunt până acum excluse de la guvernarea asigurată de talibani.
Apărarea drepturilor omului este dezvoltată în continuare pentru a se garanta că orice abuz este documentat în mod independent de către ONU. Femeile şi fetele sunt menţionate din nou în încercarea de a asigura ''protecţia deplină a drepturilor lor", în special dreptul la educaţie, care le-a fost refuzat până acum de talibani.
Sunt amintiţi şi copiii şi jurnaliştii, pentru ca acestora să li se acorde o atenţie deosebită în mandatul MANUA.
