România nu promovează destule informații care să asigure că membrii comunităților LGBT sunt respectați și acceptați. Asta spune comisia anti-rasism a Consiliului European, care constată, atenție, că acest lucru nu se face în școli, acolo unde, spun oficialii UE, copiii ar trebui să învețe aceste lucruri.
Organismul anti-rasism al Consiliului Europei, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), a publicat joi rapoarte privind România, Slovenia și Spania, evaluând progresele înregistrate în ceea ce privește modul de raportare la infracțiuni motivate de ură și discriminare.
ECRI a publicat rapoartele privind România, Slovenia și Spania, evaluând progresele înregistrate în ceea ce privește cadrele juridice și instituționale, precum și politicile și practicile de prevenire și combatere a discursurilor rasiste și anti-LGBTI, a infracțiunilor motivate de ură și a discriminării grupurilor aflate în situații de vulnerabilitate, precum romii, persoanele LGBTI, migranții și persoanele provenite din medii migrante.
România primește 15 recomandări
În raportul său privind România, ECRI formulează 15 recomandări. În special, recomandă, ca prioritate, ca autoritățile să instituie un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBTI în școli și să colecteze date defalcate pe gen cu privire la astfel de incidente, inclusiv cu privire la motivele comportamentului de hărțuire. De asemenea, recomandă ca, în următorii doi ani, să se elaboreze un cadru juridic care să reglementeze în mod explicit condițiile și procedura de recunoaștere legală a genului și să stabilească orientări clare pentru furnizarea de servicii medicale de afirmare a genului.
România nu are proceduri pentru cazurile de violență și hărțuire școlară
De la ultimul raport al ECRI din 2019, s-au înregistrat progrese în mai multe domenii. Funcțiile și competențele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării sunt în mare măsură în conformitate cu recomandările generale ale ECRI pentru organismele de promovare a egalității, dar resursele sale financiare și umane rămân insuficiente. S-au înregistrat progrese în promovarea educației incluzive și în stabilirea unei proceduri de tratare a cazurilor de violență școlară, inclusiv hărțuirea și hărțuirea cibernetică. A fost adoptată o lege penală specifică privind măsurile de prevenire și combatere a antigipsismului, iar autoritățile au adoptat o abordare mai coordonată pentru combaterea discursurilor și infracțiunilor motivate de ură, inclusiv prin adoptarea a două strategii de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursurilor motivate de ură. Eforturile de îmbunătățire a incluziunii romilor au continuat, inclusiv inițiativele de regularizare a așezărilor informale și adoptarea unei noi legislații care interzice segregarea școlară.
Cu toate acestea, ECRI își exprimă îngrijorarea cu privire la mai multe aspecte. Hărțuirea este, potrivit rapoartelor, o problemă răspândită și gravă în școli. Aspectele legate de orientarea sexuală, identitatea de gen și caracteristicile sexuale nu sunt incluse în programele școlare. Potrivit rapoartelor, discriminarea împotriva persoanelor LGTBI persistă. Cuplurile de același sex nu beneficiază încă de nicio recunoaștere legală. Cadrul juridic nu definește în mod clar condițiile și procedurile pentru recunoașterea legală a genului și nu există orientări specifice pentru furnizarea de servicii medicale de afirmare a genului. Alte aspecte care suscită îngrijorare sunt prezența tot mai mare a discursului instigator la ură în discursul politic, în mass-media și online. Situația romilor rămâne dificilă în toate domeniile vieții, multe așezări informale fiind situate în apropierea unor zone puternic poluate, iar numeroși elevi romi frecventând școli segregate.
Slovenia e lăudată fiindcă acordă cuplurilor gay drept la căsătorie
În raportul său privind Slovenia, ECRI constată progrese: organismele naționale responsabile cu egalitatea și drepturile omului și-au intensificat activitatea, iar educația incluzivă a fost consolidată. În urma unei decizii istorice a Curții Constituționale, Legea privind modificarea Codului familiei a intrat în vigoare în 2023, acordând cuplurilor de același sex dreptul la căsătorie și la adopție. În 2023, a fost adoptată o modificare a Codului penal, care face din motivul urii o circumstanță agravantă obligatorie pentru orice infracțiune penală. A fost adoptat un Program național de acțiune pentru romi 2021-2030, au fost create posturi de asistenți romi în grădinițe și școli primare și au fost luate măsuri pentru a îmbunătăți accesul romilor la piața muncii și situația socială a femeilor rome. În ceea ce privește persoanele denumite „șterse” (adică persoanele din alte părți ale fostei Iugoslavii care au fost eliminate din registrul de rezidență permanentă al Sloveniei și, în consecință, și-au pierdut drepturile fundamentale), în 2022, președintele de atunci și-a cerut scuze în numele Sloveniei.
Cu toate acestea, rămân în continuare probleme care suscită îngrijorare. Pentru a le aborda, ECRI formulează 12 recomandări. ECRI recomandă autorităților slovene, printre altele, să consolideze mandatul organismului pentru egalitate (Avocatul pentru principiul egalității) și să includă teme legate de LGBTI în formarea obligatorie a cadrelor didactice și în programele naționale de învățământ. Procedura de obținere a recunoașterii legale a genului pentru persoanele transgender nu ar trebui să impună condiții abuzive, cum ar fi diagnosticarea sănătății mintale, iar dreptul copiilor intersex la integritate fizică ar trebui protejat.
În ceea ce privește măsurile care necesită o punere în aplicare prioritară, ECRI recomandă, în primul rând, adoptarea unei strategii naționale și a unui plan de acțiune pentru combaterea discursului instigator la ură, inclusiv a tuturor formelor de discurs instigator la ură rasistă și LGBTI-fobică. În al doilea rând, autoritățile slovene ar trebui să se asigure că comunitățile rome beneficiază de acces efectiv și nediscriminatoriu la condiții de locuire decente și sigure, inclusiv apă curată, electricitate și canalizare, în toate zonele în care locuiesc.
Spania are probleme cu discriminarea romilor și a migranților
În raportul său privind Spania, ECRI formulează 15 recomandări. În special, recomandă ca autoritățile să introducă, cu titlu prioritar, un sistem eficient de înregistrare a verificărilor de identitate efectuate de către agenții de aplicare a legii, ca parte a unei politici menite să detecteze și să combată orice practici de profilare rasială care afectează, în special, persoanele de origine africană, migranții și persoanele cu origine migratoare, precum și romii. Raportul acordă, de asemenea, prioritate înființării Autorității independente pentru tratament egal și nediscriminare și asigurării faptului că aceasta dispune de personal și fonduri adecvate.
Din 2017, Spania a înregistrat progrese semnificative în combaterea rasismului, a intoleranței și a discriminării conexe prin adoptarea de noi acte legislative și punerea în aplicare a diverselor inițiative. O lege cuprinzătoare privind egalitatea de tratament și nediscriminarea prevede crearea unei autorități independente în domeniul egalității. Noua legislație privind egalitatea persoanelor LGBTI a facilitat recunoașterea legală a genului și a interzis practicile de conversie. În ceea ce privește discursurile de incitare la ură, personalități politice de rang înalt s-au angajat în discursuri de combatere a acestora și a fost adoptat Protocolul de combatere a discursurilor ilegale de incitare la ură online. Capacitatea autorităților de aplicare a legii a fost consolidată prin crearea Oficiului Național pentru Combaterea Infracțiunilor Motivată de Ura și a unui procuror coordonator pentru infracțiunile motivate de ură și împotriva discriminării, precum și prin programe de formare pentru polițiști și procurori. S-au înregistrat progrese și în ceea ce privește educația copiilor romi.
Cu toate acestea, ECRI identifică mai multe probleme care trebuie abordate. Persoanele LGBTI continuă să se confrunte cu prejudecăți și discriminare, iar accesul la servicii medicale de afirmare a genului prezintă în continuare provocări. Discursul instigator la ură persistă, în special în discursul politic și online, vizând în principal romii, migranții, musulmanii și persoanele de origine africană, iar discursul instigator la ură împotriva persoanelor evreiești și transgender a crescut.
Infracțiunile generate de ură rasială nu sunt raportate
ECRI își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la subraportarea infracțiunilor motivate de ură, integrarea și incluziunea migranților, inclusiv a tinerilor care au sosit în Spania ca copii neînsoțiți și au împlinit vârsta de 18 ani și se confruntă adesea cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă și a unei locuințe. Copiii romi se confruntă în continuare cu provocări semnificative în școli, cu un nivel ridicat de eșec școlar și abandon școlar și un nivel scăzut de realizări educaționale. Deși ECRI a luat cunoștință de inițiative foarte pozitive la nivel local care contribuie la o mai mare transparență a activităților poliției, la atenuarea riscurilor de profilare rasială, precum și la îmbunătățirea relațiilor dintre poliție și grupurile aflate în situații de vulnerabilitate, aceasta a subliniat, de asemenea, importanța consolidării în continuare a garanțiilor împotriva oricăror practici de profilare rasială.
Rapoartele evaluează situația din România, Slovenia și Spania până la jumătatea lunii martie 2025. ECRI va evalua punerea în aplicare a recomandărilor prioritare adresate celor trei țări în următorii doi ani.
Comentează