Premium
Ponderea cheltuielilor de personal din sectorul public în produsul intern brut şi în total cheltuieli bugetare este proiectată să atingă maxime istorice în 2018, depăşind chiar şi nivelul pre-criză, evoluţie de natură să evidenţieze vulnerabilitatea poziţiei finanţelor publice în eventualitatea materializării unui şoc macroeconomic advers, avertizează Consiliul fiscal (CF).
Citește și: Ion Cristoiu, ipoteză - ȘOC: Klaus Iohannis a orechestrat violențele de stradă cu ajutorul serviciilor
Totodată, reducerea masivă a cheltuielilor de investiţii din ultimii ani pentru a acomoda presiunile de amploare localizate la nivelul cheltuielilor rigide (de natura salariilor şi pensiilor) este cu atât mai puţin oportună într-o economie în care insuficienţa infrastructurii este identificată în mod sistematic drept element de blocaj la adresa creşterii economice pe termen lung, se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2018 şi Raportul semestrial privind situaţia economică.
Potrivit CF, nivelul prevăzut în propunerea de rectificare bugetară pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, 86,2 miliarde lei, respectiv 9,1% din PIB, depăşeşte plafoanele definite de Legea nr. 269/2017 (pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018, n.r.) atât pentru cuantumul nominal (cu 5,1 miliarde lei), cât şi pentru cel exprimat ca procent din PIB (cu 0,2 pp, în pofida revizuirii ascendente a PIB nominal comparativ cu estimarea folosită în construcţia bugetară).
Specialiştii atrag atenţia că Legea Responsabilităţii Fiscal Bugetare (69/2010) interzice majorarea cheltuielilor de personal cu prilejul rectificărilor bugetare.
În ceea ce priveşte veniturile, CF consideră drept insuficientă revizuirea în scădere cu 2,1 miliarde de lei a încasărilor din TVA în condiţiile în care gradul de realizare a programului la încasări a fost de 92,6% la 6 luni.
"În opinia sa cu privire la bugetul pe 2018, Consiliul fiscal evalua drept excesiv de optimist programul iniţial de încasări, anticipând venituri mai mici cu cel puţin 3 miliarde de lei. Deşi subperformanţa la nivelul semestrului I este într-o anumită măsură rezultatul unui nivel al rambursărilor de TVA (raportat la TVA colectat) superior mediei istorice, datele cu privire la execuţia la zi nu oferă motive de schimbare a evaluării iniţiale în ipoteza în care nivelul rambursărilor de TVA, raportat la TVA colectat, ar reveni în a doua parte a anului spre media istorică. Prin urmare, Consiliul fiscal are rezerve faţă de estimarea de venituri din TVA din proiectul de rectificare bugetară şi apreciază drept probabil ca acestea să se situeze la finele anului la un nivel inferior cu circa 1 - 1,5 miliarde lei estimării actualizate a MFP", se arată în documentul citat.
Consiliul fiscal are rezerve şi în ceea ce priveşte intrările de fonduri europene pentru care proiectul de rectificare bugetară menţine relativ nemodificate estimările. Raportul semestrial cu privire la execuţia bugetară raportul semestrial cu privire la execuţia bugetară relevă un grad de realizare a planului de doar 54,5% (-5,7 miliarde lei), sumele atrase după trecerea a 6 luni reprezentând doar 24,4% din totalul anual estimat. Subperformanţa este şi mai ridicată la nivelul fondurilor structurale şi de coeziune, unde execuţia semestrială relevă venituri semestriale de 1,5 miliarde lei, comparativ cu o estimare pe întregul an de 10,7 miliarde lei (intrările reprezintă 14% din programul anual).
"Chiar dacă eventualitatea realizării nivelului anual programat al intrărilor de fonduri structurale şi de coeziune nu poate fi exclusă în acest moment, Consiliul fiscal o apreciază drept puţin probabilă", se mai precizează în Opinia Consiliului fiscal.
Consiliul fiscal avertizează asupra unor riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit asumate şi implicit a nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru soldul bugetar, atrăgând atenţia că încadrarea deficitului în ţinta de 2,97% din PIB este realizată, la rectificare, în condiţiile unei revizuiri ascendente, cel mai probabil excesive, a nivelului PIB nominal.
