Explozia care a distrus mai multe etaje ale unui bloc de pe Calea Rahovei a lăsat în urmă trei morți, zeci de răniți și un șantier de întrebări. În primele ore și zile, rețelele sociale au amestecat informații confirmate cu presupuneri spectaculoase, producând narațiuni alternative ce s-au răspândit mai repede decât datele oficiale. În lipsa unui raport final al anchetei, tentația „explicației totale” a fost alimentată de frânturi de declarații, clipuri scoase din context și etichete grele precum „Colectiv” sau „SRI”.
Una dintre poveștile care au prins cel mai repede o leagă pe avocata Vasilica Enache de incendiul din 2015 din clubul Colectiv. Moartea ei în deflagrație, în apartamentul-birou din blocul afectat, a fost transformată în pivotul unei presupuse „eliminări” cu miză judiciară. În realitate, dincolo de confirmarea identității și a decesului, legătura cu Colectiv e mult mai subțire decât sugerează titlurile: mărturii din rândul supraviețuitorilor indică faptul că ea ar fi reprezentat o singură persoană, nu „victimele” în bloc, iar ideea unei conexiuni cauzale între explozie și acel dosar rămâne nedovedită.
Acest tip de narațiune funcționează pe rețete vechi, prin care se ia un adevăr verificabil (cine e victima), se lipește de un simbol emoțional puternic (Colectiv) și se completează golurile cu insinuații. Rezultatul pare coerent, dar se bizuie pe presupuneri, nu pe probe tehnice sau pe comunicate ale autorităților. Până la clarificarea cauzelor, singura informație solidă rămâne identitatea victimei și locul în care a fost surprinsă de explozie.
Avocata și mitologia „dosarului mare”
O altă pistă virală a invocat existența „fiului unui general SRI” printre victime. Postări virale, fără documente și fără confirmări independente, au împins ideea la suprafață, contând pe apetitul public pentru intriga instituțională. Cronologiile oficiale au detaliat numărul victimelor, identificate parțial inclusiv prin teste ADN, fără a indica vreo asemenea rudă în listele verificate. Toate cele trei persoane decedate erau femei.
În ecuația percepției publice, absența dovezilor e rareori suficientă pentru a opri un zvon. Odată ce cuvintele „general” și „SRI” au fost asociate tragediei, algoritmii au făcut restul.
În astfel de cazuri, dacă o informație atât de sensibilă ar fi reală, ar fi confirmată de instituții ori măcar „pe surse” de jurnaliști cu acces la listele de identitate. Faptul că nu s-a întâmplat asta înseamnă că povestea „fiului de general” rămâne în zona rumorilor, nu a faptelor.
Concluzie
În concluzie, două povești domină post-scriptumul online al exploziei din Rahova: „avocata-Colectiv” și „fiul generalului SRI”. Ambele se bazează pe asocieri emoționale puternice, nu pe probatoriu; ambele s-au strecurat în spațiul public pe filiera rețelelor sociale, nu pe traseul confirmărilor oficiale. În absența unui raport tehnic final, cea mai sănătoasă poziție rămâne separarea între date verificate — identități confirmate, cronologii validate, proceduri în derulare — și construcții conspiraționiste.
Din perspectiva interesului public, miza reală ține de trei răspunsuri: unde s-a produs acumularea de gaze, ce a declanșat aprinderea și cine poartă responsabilitatea. Restul sunt narațiuni care pot fi interesante cultural, dar nu trec testul factual. Iar până când investigația va livra concluzii, ceea ce putem scrie cu rigoare este ceea ce știm, nu ceea ce ne-ar plăcea să fie adevărat.
Comentează