Consumatorii casnici din România generează peste 40% din totalul risipei alimentare la nivel naţional, susţine Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), care recomandă consumatorilor o serie de reguli pentru reducerea pierderilor, cum ar fi planificarea riguroasă a cumpărăturilor, dar şi în ceea ce priveşte depozitarea sau congelarea alimentelor acasă.
„Reducerea risipei alimentare este un obiectiv strategic, însă acesta nu poate fi atins prin diminuarea standardelor de siguranţă alimentară”, avertizează oficialii ANSVSA.
Recomandările ANSVA vin în contextul în care, astăzi, în întreaga lume se sărbătoreşte Ziua Internaţională de Conştientizare privind Pierderile şi Risipa de Alimente.
„Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) reiterează faptul că reducerea risipei alimentare reprezintă o prioritate majoră în gestionarea durabilă a resurselor, direct legată de menţinerea standardelor stricte de siguranţă alimentară. ANSVSA continuă să joace un rol activ de îndrumare a operatorilor economici. Obiectivul central este facilitarea direcţionării sigure a alimentelor excedentare către consumul uman, prevenind transformarea acestora în deşeuri, fără a face însă niciun compromis de la sănătatea publică”, arată ANSVSA într-un comunicat de presă.
Potrivit datelor Autorităţii, din punct de vedere statistic, consumatorii casnici din România generează în continuare o pondere semnificativă de peste 40% din totalul risipei alimentare la nivel naţional. Oficialii ANSVSA spun că multe dintre aceste pierderi pot fi evitate prin gesturi simple şi o mai bună înţelegere a regulilor de igienă şi siguranţă a alimentelor la manipularea şi conservarea acestora.
Instituţia recomandă consumatorilor o serie de reguli pentru a reduce risipa alimentară. Astfel, în mediul casnic, aceştia trebuie să fie atenţi la planificarea riguroasă a meselor, verificarea permanentă a stocurilor din cămară şi frigider, aplicarea regulii de rotaţie „primul intrat, primul ieşit, porţionarea corectă a mâncării în farfurie, congelarea surplusului şi menţinerea temperaturii frigiderului între 1 °C şi 5 °C.
De asemenea, la cumpărături ar fi bine să fie utilizată o listă strictă, fiind recomandată evitarea magazinelor în momentele de foame, dar şi cumpărarea de alimente vrac sau în ambalaje adecvate necesarului real, achiziţionarea fructelor şi legumelor cu imperfecţiuni estetice şi alegerea produselor aflate la reducere aproape de data durabilităţii minimale (dacă se urmăreşte consumul imediat).
ANSVSA precizează că la locul de muncă / şcoală ar fi bine să fie solicitate porţiile potrivite la cantine. De asemenea, se recomandă gestionarea responsabilă a spaţiilor comune de depozitare a alimentelor şi diseminarea recomandărilor de prevenire a risipei către colegi.
În ceea ce priveşte unităţile de alimentaţie publică, consumatorii sunt sfătuiţi să solicite ambalarea la pachet a alimentelor neconsumate şi adaptarea comenzilor în funcţie de apetitul real.
Raportat la sectorul comercial şi de retail, ANSVSA precizează că se se verifică bunele practici de management al stocurilor. Se recomandă vânzarea accelerată cu preţ redus a produselor aflate aproape de limita datei durabilităţii minimale/a datei de expirare, redistribuirea sigură a alimentelor prin transfer cu titlu gratuit (donaţii) către asociaţii sau bănci de alimente, asigurându-se respectarea strictă a lanţului frigorific, precum şi responsabilizarea personalului din unităţile de alimentaţie publică pentru optimizarea porţiilor şi gestionarea corectă a materiilor prime.
„Reducerea risipei alimentare este un obiectiv strategic, însă acesta nu poate fi atins prin diminuarea standardelor de siguranţă alimentară. Rămânem fermi în aplicarea legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor pe întreg lanţul de distribuţie, asigurându-ne că nicio măsură de combatere a risipei nu va pune în pericol sănătatea consumatorilor”, a declarat preşedintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu.
Comentează