Premium
Șeful DSU, Raed Arafat, a prezentat marți motivarea Înaltei Curți în cazul unui proces inițial pierdut de DSU în fața Federației Sindicale Ambulanță, acuzând manipulări și tentative de „învrăjbire a personalului din cadrul serviciilor de ambulanță și SMURD, unii împotriva altora”. Reacția vine după ce Ministerul Sănătății a publicat rezultatele unui referendum, din cei 7.924 de angajați ai serviciilor de ambulanță care s-au exprimat, 7.833 au votat pentru rămânerea în coordonarea Ministerului Sănătății, arată un comunicat al ministerului.
Acum Raed Arafat, șeful DSU, vine cu precizări pe această temă, dar și cu o motivare a Înaltei Curți de Casație și Justiție de la data de 06.05.2022 și care confirmă, potrivit acestuia, unele aspecte pe care le-a mai menționat
„În acest scurt film explic o speță prin care am trecut cu Federația Sindicală Ambulanta și care sunt convins ca va supăra pe unii că o abordez public, însa în același timp aceasta speță explică și unele motive de ce considera unii că este bine să scape de DSU”, spune Arafat într-o postare pe Facebook alături de un filmuleț.
„Sper că manipulările și tentativele de învrăjbire a personalului din cadrul serviciilor de ambulanță și SMURD, unii împotriva altora, să nu aibă succes și să nu afecteze muncă noastră destinată salvării de vieți. Această înregistrare poate arată o mică parte din interesele care macină sistemul din interior și care trebuie rezolvate chiar dacă rezolvarea nu este pe placul tuturor”, mai spune șeful DSU:
-Motivarea Înaltei Curți vine pentru a confirma ceea ce am zis: că este furtună într-un pahar de apă, că ideea că noi vrem sa preluăm coordonarea asistentei medicale de urgență prin legea ministerului afacerilor interne este falsă, pentru că legile există din 2014.
-Este foarte ușor să fie atras inclusiv Serviciul de Ambulanță împotriva DSU și să fie folosit pentru dezmembrarea sistemului de urgență
-În 2017 am emis un document la nivelul departamentului prin care am solicitat tuturor județelor să nu mai permită ca rude de gradul 1 să mai lucreze pe aceeași ambulanță, chiar dacă sunt pe aceeași tură. Am descoperit după sesizări că avem peste 250 de echipaje în țară formate din soț-soție și alte categorii de rude de gradul 1, dar mai ales soț-soție, echipaje fără al treilea membru. A plecat o ambulanță într-un județ la un caz și nimeni nu știa unde a fost, după care să se afle că au dus o rudă la un spital fără să anunțe dispeceratul. Nu poți să ai încredere când ai membrii unei familii în ambulanță.
-Există premisă corupție: când ai membrii de familie într-o ambulanță care deservesc pacienții, dacă se primește ceva, nimeni altul nu mai știe. Asta încurajează să se lucreze în familie. Era un alt motiv pentru care să rupem acest obicei nesănătos în sectorul de urgență.
-Am luat decizia la departament, am dat această hârtie și a reacționat imediat Federația Sindicală Ambulanță că e abuz.
-Am fost dați în judecată. Au fost aduse câteva cazuri care au zis că au divorțat din cauza lui Arafat.
-Prima instanță i-a luat în considerare. S-a folosit o hotărâre de Guvern a Ministerului Sănătății care zice Ministerul coordonează activitatea și departamentul nu are niciun rol pe această linie. Prima instanță i-a crezut. După ce au câștigat au venit la noi să ne roage să nu facem recurs. Era imposibil, prima instanță a neglijat mai multe aspecte. Li se dădea dreptate într-o chestiune falsă. În 2020 Înalta Curte a anunțat că am câștigat. A fost explicație sumară, după care în data de 6 mai am primit motivarea:
-Pe de altă parte, prin adresa menționată, DSU a dispus măsuri pentru îmbunătățirea activității și remedierea unor deficiențe ale sistemului, pe care în calitate de coordonator și autoritatea responsabilă cu gestionarea situațiilor de urgență le-a apreciat necesare, tocmai în urma efectuării unor controale anterioare și anchete ale altor organe abilitate, astfel cum este indicat în conținutul adresei respective.
-În concluzie, contrar celor afirmate de instanța de fond, nu există nicio dispoziție în actele normative invocate în sentința recurată, care să conducă la raționamentul potrivit căruia pârâtul DSU nu avea competența funcțională care să dispună măsuri de genul celor menționate în actul administrativ contestat.
-Instanța de control judiciar constată că instanța de fond și-a circumscris greșit analiza demersului judiciar pe normel de drept material, care chiar dacă aveau legătură sub aspectul reglementării cu prezentul cadru, nu aveau aplicabilitate la situația de fapt ce a condus la emiterea actului administrativ a cărui anulare se solicită.
-Autoritatea emitantă a actului a prezentat o justificare obiectivă și concretă a măsurii dispusă.
