Premium
Ucraina a fost nevoită să-şi revizuiască unele planuri militare înaintea mult aşteptatei contraofensive împotriva trupelor ruse, ca urmare a scurgerilor de informaţii secrete americane, a declarat pentru postul de televiziune CNN o sursă apropiată preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, relatează luni Reuters, transmite Agerpres.
Alţi oficiali ucraineni declarau vineri acestei agenţii de presă că scurgerea pe Twitter şi Telegram a mai multor documente şi rapoarte militare clasificate ale SUA despre războiul din Ucraina, ajutorul militar occidental oferit acestei ţări şi pregătirea contraofensive ucrainene seamănă cu o campanie rusească de dezinformare şi că respectivele documente cuprind informaţii fictive.
Rușii se tem de o manevră de tip psihologie inversă
Tot despre o campanie de dezinformare a vorbit şi un lider al autorităţii regionale de ocupaţie instalată de Rusia în provincia ucraineană Zaporojie. "Cred că este o campanie clasică de dezinformare condusă pentru a ne induce în eroare, pentru a ne face să credem că ei (trupele ucrainene) nu sunt gata (pentru contraofensivă) şi că puteam sta liniştiţi (...) Dar situaţia de pe linia frontului arată contrariul: echipamente continuă să sosească, sunt pregătite, şi au fost instruiţi suficienţi militari" ucraineni, spune Vladimir Rogov, lider prorus în Zaporojie, citat de agenţia TASS. Acesta a remarcat şi deplasarea de către armata ucraineană a unor mari cantităţi de combustibil şi lubrifianţi în apropierea liniei frontului, un posibil indiciu asupra intensificării pregătirilor pentru contraofensivă.
Se ia în calcul o sursă americană
Unii experţi cred totuşi că sursa scurgerii de informaţii - încă neelucidată - ar putea fi chiar una americană. "Elementul esenţial acum este că avem o scurgere americană, întrucât multe din documente erau numai în mâinile SUA", explică pentru Reuters un fost responsabil al Pentagonului, Michael Mulroy.
Planuri „revizuite” ale Ucrainei
Întrebat despre relatarea CNN, consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a răspuns că planurile strategice ale Ucrainei rămân neschimbate, dar unele planuri tactice pot fi revizuite. "Misiunile strategice nu se schimbă, dar scenariile tactice şi operaţionale sunt constant reexaminate, având în vederea evaluarea situaţiei de pe câmpul de luptă, furnizarea resurselor, informaţiile secrete şi resursele inamicului", a detaliat consilierul preşedintelui Zelenski.
Dar şi Rusia ar putea fi nevoită să-şi revizuiască unele planuri militare. De pildă, unul din documentele Pentagonului apărute pe social media arată că acesta a interceptat strategia de luptă a Rusiei împotriva tancurilor occidentale pe care le primeşte în prezent Ucraina. Respectiva strategie prevede "stabilirea a trei zone de tragere în funcţie de raza de acţiune - lungă, medie şi scurtă -, cu fiecare zonă acoperită de arme şi unităţi precise".
Al doilea val de documente
După prima seria de documente clasificate ale Pentagonului apărută pe social media a urmat încă una, care nu se limitează la situaţia de pe frontul din Ucraina şi acoperă o diversitate de subiecte, inclusiv spionarea de către Washington a aliaţilor săi, chiar şi a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Acest lucru nu este surprinzător, spune sursa apropiată acestuia intervievată de CNN, dar oficialii ucraineni sunt profund iritaţi de această scurgere de informaţii.
Documentele relevă că serviciile secrete americane au obţinut un mare volum de informaţii despre armata rusă doar prin interceptarea comunicaţiilor acesteia. Însă unele informaţii, cum ar fi hărţile cu deplasările trupelor ruse şi dotările acestora, au fost obţinute parţial prin surse umane, care odată cu apariţia acestor documente ar putea fi compromise sau chiar în pericol.
Conform unuia dintre documente, ce cuprinde un raport al Pentagonului, din februarie 2022, când a început invazia rusă în Ucraina, pierderile umane al Rusiei sunt între 189.500 şi 223.000, dintre care circa 43.000 de militari ucişi în luptă, în timp ce de partea Ucrainei estimarea SUA indică între 124.500 şi 131.000 de morţi, dintre care circa 17.500 de militari ucişi în luptă.
