La Conferinţa ONU pentru climă COP30, desfăşurată la Belém, în Brazilia, negocierile tehnice au fost brusc deturnate de o controversă legată de folosirea termenului „gen” în documentele oficiale.
Surse diplomatice citate de BBC au declarat că un grup de state – între care Argentina, Iran şi Vaticanul – a contestat formularea promovată de mai multe ţări occidentale, despre care afirmă că ar extinde în mod neclar şi politic sensul noţiunii. Disputa riscă să blocheze adoptarea unui plan destinat să abordeze impactul schimbărilor climatice asupra femeilor din comunităţile vulnerabile.
Statele contestatare susţin că limbajul ONU privind „genul” a ajuns să includă referinţe ideologice care depăşesc cadrul biologic şi juridic acceptat în legislaţiile naţionale. Diplomaţi implicaţi în negocieri spun că solicitarea lor a fost ca termenul să fie menţinut în sensul tradiţional, definit ca sex biologic masculin sau feminin, pentru a evita ambiguităţile din viitoarele programe climatice. În lipsa unei clarificări, afirmă aceste delegaţii, politicile publice riscă să devină confuze şi dificil de aplicat, mai ales în ţările unde legislaţia nu recunoaşte conceptul de identităţi de gen multiple.
Delegaţi ai unor ţări din America Latină progresistă şi Europa de Vest au considerat însă că redeschiderea definiţiei ar însemna un pas înapoi în materie de limbaj inclusiv. Ei acuză grupul de state conservatoare că încearcă să limiteze cadrul de protecţie pentru diverse grupuri sociale şi spun că dezbaterea ar putea compromite întregul pachet de măsuri pentru egalitatea de gen în context climatic.
BLOCAJ POLITIC ÎN PLINĂ NEGOCIERE CLIMATICĂ
Surse apropiate discuţiilor afirmă că iniţiativa de contestare a definiţiei a pornit încă din vară, la reuniunea tehnică de la Bonn, unde delegaţia Argentinei a cerut includerea unei note de subsol care să definească explicit „genul” ca sex biologic. La Belém, demersul a fost preluat şi susţinut de mai multe state, care au avertizat că nu acceptă formulări pe care le consideră vag ideologice şi incompatibile cu legislaţiile lor interne. Negociatorii brazilieni, aflaţi la conducerea COP30, au ridicat chestiunea la nivel politic după ce discuţiile tehnice au intrat în impas.
Poziţia acestor state a primit sprijin din partea unor organizaţii religioase şi a unor factori politici care avertizează că instituţiile internaţionale nu ar trebui să impună terminologii uniforme fără consultarea democratică a statelor membre. Argumentul principal este că politicile climatice trebuie să rămână concentrate pe impactul real asupra comunităţilor vulnerabile, fără a deveni un teren de promovare a unor agende sociale contestate.
Pe de altă parte, ţările care susţin terminologia extinsă acuză grupul conservator că introduce teme culturale într-un proces tehnic. Practic, cele două tabere au ajuns să dezbată o problemă de vocabular în timp ce negocierile privind finanţarea adaptării climatice rămân în aşteptare.
RISCUL ASUPRA AGENDEI COP30
Criticii ideologiei de gen prezenţi la COP30 susţin că dezbaterea este simptomatică pentru modul în care teme externe climatului reuşesc să perturbe negocieri complexe. Ei atrag atenţia că, în locul unor soluţii concrete pentru comunităţile afectate de secetă, inundaţii sau migraţie, discuţiile sunt tot mai des dominate de dispute terminologice cu încărcătură ideologică.
Potrivit unor diplomaţi, presiunea de a menţine limbajul actual vine mai ales din partea unor grupuri politice occidentale care doresc să fixeze în documentele ONU o interpretare largă a noţiunii de „gen”, interpretare ce nu reflectă consensul internaţional. În schimb, ţările care contestă acest lucru susţin că nu se opun politicilor pentru sprijinirea femeilor, ci doar introducerii unui cadru conceptual care nu este recunoscut în sistemele lor juridice.
Comentează