Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu se erijează de ceva vreme în campionii luptei împotriva abuzurilor în justiție. Recent, fostul premier şi preşedintele Senatului au anunțat că vor depune în Parlament, imediat după alegerile locale, o lege de modificare a codurilor penale în sensul protejării suplimentare a imaginii publice a persoanelor anchetate de procurori. Potrivit unor surse din PSD, proiectul va împrumuta o serie de propuneri deja formulate în trecut de parlamentarii social-democrați, prevederi care din motive de presiune publică și mediatică au fost abandonate și puse la sertar pentru un prilej mai favorabil.
Acest moment se pare că a venit. Presați de colegii parlamentari din propriile partide aflați în vizorul procurorilor, cei doi au invocat prevederile cuprinse în Directiva europeană privind prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces și necesitatea transpunerii acestora.
Potrivit însă surselor citate, o bună parte din propunerile pe care cei doi, împreună cu alți colegi juriști, le vor insera în acest proiect, privesc în mod special crearea unui cadru mai relaxat pentru persoanele acuzate în timpul proceduri de anchetă și blocarea datelor din dosarele aflate în lucru, al căror conținut tot transpiră în presă.
Astfel, persoanele anchetate penal nu trebuie să apară încătuşate decât în cazuri excepţionale, autorităţile publice, inclusiv miniştrii, ar trebui să se abțină, sub sancțiunea penală, de a mai face declarații publice ce ar putea induce mesajul, idee, că o persoană cercetată ar fi vinovată înainte de pronunțarea instanței, iar organele penale, procurori de caz și alți magistrați antrenați într-o anchetă, le este interzisă dezvăluirea de date și informații cu privire la acțiunile imputate și gradul de vinovație al persoanelor supuse anchetei sau urmăririi penale.
Numai că paternitatea amendamentelor ce vor fi propuse de cei doi politicieni pentru modificarea Codului de procedură penală aparține unui alt parlamentar.
În ultimii doi ani, senatorul PSD, Șerban Nicolae a venit cu o serie de proiecte legislative controversate. la Începutul lui 2015, Nicolae împărțea prin inițiativa sa legislativă, arestul preventiv în arest la domiciliu şi arest sever. Pentru a ajuns în arest sever însă, procedura ar fi mult îngreunată şi nu s-ar mai aplica persoanelor suspecte de fapte de corupţie decât dacă ar avea antecedente penale. Mai important însă, încarcerarea în arestul poliţiei ar fi devenit practic imposibilă, înainte de judecarea definitivă a cazului, în condiţiile în care proiectul prevede ca măsura să fie dispusă fie dacă s-a săvârşit o infracţiunii contra vieţii sau una pentru care pedeapsa este de 10 ani, dar cel vizat are antecedente penale.
Tot în sensul protejării imaginii publice a persoanei anchetate atât de invocată acum de Victor Pnta, parlamentarul PSD propunea atunci că inculpatul asupra căruia s-a dispus una dintre aceste măsuri preventive nu va fi încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale, precum şi inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse
Mai mult, una din actualele prevederi dragi fostului premier și șefului Senatului, cea a interdicției divulgării în spațiul public de informații existente la dosar a făcut obiectul unui proiect de lege moșit de același Șerban Nicolae. Senatorul PSD a propus atunci modificarea articolelor 276 şi 277 din Codul Penal, prin care se incriminează presiunile asupra justiţiei şi respectiv compromiterea intereselor justiţiei.
”Dezvăluirea de informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani. Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”, se arăta în amendamentul propus de Nicolae.
În forma iniţială a acestui articol se precizează că pentru dezvăluirea de informaţii nepublice poate fi sancţionat ”un martor, expert sau interpret”, alte categorii de persoane fiind excluse.
Potrivit propunerii legislative, articolul 276 din Codul penal se modifica și el, astfel că declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, al unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută cu scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.
La acea vreme, din rațiuni de imagine, atât Ponta, pe atunci șeful pe linie de partid al lui Șerban Nicolae, cât și Tăriceanu au preferat să nu se ralieze demersului parlamentarului PSD.
"Nu știu, nu am auzit", spunea Victor Ponta la începutul lui ianuarie 2015.
"Nu cunosc, n-am citit", se justifica și Călin Popescu Tăriceanu, încă de pe atunci un critic vehement al solicitărilor procurorilor de arestare a unor parlamentari.
Trei luni mai târziu, Ponta își decupa parcă din proiectele lui Șerban Nicolae, punctul de vedere referitor la anchetele DNA.
„Credeam când eram procuror – şi azi la fel cred – că starea normală de judecată pentru un om este de libertate, iar starea de arest preventiv este o excepţie care trebuie aplicată când e vorba de infracţiuni cu violenţă: crimă, viol, tâlhărie. Aşa se întâmplă în toate ţările occidentale. Acum, regula a devenit arestul preventiv şi excepţia a devenit lăsarea în libertate“, afirma fostul lider PSD în cadrul unei emisiuni televizate.
În prezent, inițiativele lui Șerban Nicolae au trecut de Senat, dar au fost puse în regim de stand- by la nivelul Camerei Deputaților în așteptarea trecerii primului test electoral din acest an, și după cum se vede, vor fi preluate, aproape copy-paste în proiectul garantat de Ponta și Tăriceanu.
Comentează