Evaluarea muncii este, astăzi, în România, un mecanism pe care îl facem de dragul de a-l face, extrem de superficial, a declarat, marţi, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, la conferinţa de lansare a studiului "Echilibrul muncă - viaţă personală", întocmit de Consiliul Economic şi Social (CES), potrivit Agerpres.
"Ceva ce a dispărut din cultura muncii din România este normarea muncii şi evaluarea muncii. Evaluarea muncii, astăzi, în România, e aşa un mecanism pe care îl facem de dragul de a-l face, extrem de superficial. Cât despre normarea muncii, am investit la nivelul confederaţiei, în ultimii trei ani de zile. Am şcolit, am reşcolit vreo câteva zeci de activişti sindicali care negociază contracte colective în bază, normarea muncii şi evaluarea muncii pentru a le introduce în discuţiile cu angajatorii lor. Vorbim la pereţi, i-am şcolit degeaba. Aveţi o recomandare de politică publică, să redefinim cumva performanţa, să punem accent pe rezultate şi pe calitate, nu pe numărul de ore suplimentare. Avem un experiment făcut, un contract colectiv în care, cu chiu cu vai, am reuşit să scoatem din ecuaţie şi din negocierea colectivă această teză cu orele suplimentare. Constatasem că există o cârdăşie între mid-management-ul din companie şi salariaţi. Am spus, "Dom'le, nu e în regulă", haideţi să schimbăm regulile, să ne centrăm pe rezultate şi pe calitatea muncii. Munceşte eficient în cele opt ore pe care le ai, atingeţi indicatorii pe care i-am stabilit, am atins performanţele, ne luăm banii, ne luăm bonusurile. Am făcut acest lucru. Rezultatul? Am ajuns ca în compania respectivă să avem cei mai bine plătiţi salariaţi din România. Ulterior, a devenit subiect de presă: "Dom'le, ce faceţi voi în compania aia? De ce aţi ajuns la salariile alea?". De aia, pentru că am renunţat la un sistem care nu era adecvat", a explicat Costin.
Conform liderului BNS, capitalul românesc continuă să opereze sub un anumit slogan.
"(...) în curtea organizaţiei mele reprezint salariaţi din destul de multe companii private, spre deosebire de alţii în zona publică. Noi avem mai mult din zona privată, dar şi din zona societăţilor comerciale capital majoritar de stat, dar care operează tot în mediul concurenţial. Am o mare dezamăgire: mă aşteptam că odată cu venirea multinaţionalelor pe piaţa muncii din România să vină şi cu cultura lor. Din păcate, constatarea pe care o fac acum este că, în loc să încerce să menţină cultura din care au venit şi să o aducă aici, în piaţa muncii din România, s-au adaptat foarte rapid la cultura românească. Din păcate, în foarte multe companii multinaţionale, şi nu generalizez, s-a preluat acest model... În ceea ce priveşte capitalul privat românesc, el continuă să opereze sub sloganul "Eu te-am făcut, eu te omor". Este o teză becaliană... Becali George a definit cel mai bine acest lucru în momentul în care, atunci când a fost întrebat despre diverse soluţii pe care el le vede ca manager al business-urilor pe care le are, merge pe această filosofie: "Eu sunt stăpân absolut aici, fac ce vreau, nu mă interesează, voi trebuie să vă supuneţi regulilor pe care eu le impun. Nu vă place, la revedere". Cam ăsta este genul de cultură, de întreprindere care se găseşte în România", a menţionat Costin.
În viziunea acestuia, o reformă instituţională coerentă nu se poate face fără diagnostice instituţionale.
"În ultimele luni de zile avem ample dezbateri în spaţiul public legate de necesitatea unor reforme în administraţia centrală şi locală, în diverse componente ale acestui megasistem public cu sub-componentele sale. O tot spun de foarte multă vreme: nu putem să facem o reformă coerentă atât timp cât nu facem nişte diagnostice instituţionale. Nu vedem în mod real, plecând de la funcţiunile fiecărui instituţii publice, sau fiecărui domeniu împart, roluri, funcţiuni, relaţii cu oameni, cum ar trebui făcute aceste lucruri. Nu, la noi totul se rezumă la nişte elemente de natură contabilă, care induc, la sfârşit, nişte aberaţii în funcţionarea unor instituţii. Aşa am ajuns, spre exemplu, să punem pe butuci, începând cu 2009, de la criza precedentă, sistemul public de ocupare din România, ceea ce este ştiut sub titulatura de ANOFM/AJOFM. Instrumentele de măsurare a politicilor publice sunt absolut necesare, în foarte multe domenii din România. Facem politici publici, alocăm bani publici, cheltuim cu nemiluita şi ne trezim la sfârşit că n-am făcut un proces simplu de monitorizare să vedem şi noi care e eficienţa modului în care am cheltuit banii", a spus Dumitru Costin.
Potrivit sursei citate, pe fondul unei "avalanşe de informaţii din spaţiul public", s-a generat "o ostilitate evidentă împotriva funcţionarului din sectorul public".
"Vreau să vă dau doar două exemple din această zonă pe care le cunosc foarte bine. Primul este Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Cum vă închipuiţi că, an de an, la nivelul întregului sistem penitenciar din România avem cumulate peste un milion de ore suplimentare şi că nici măcar nu sunt plătite sau compensate cu timp liber, că n-ai cu cine. Vă daţi seama ce eroare de management instituţional... S-a ajuns, astăzi, ca instituţiile de detenţie să facă pază perimetrală cu puşcăriaşi, pentru că n-au personal suficient. Alt exemplu: anul trecut, din nebunia unor lideri politici, România a trebuit să recalculeze cu o mână de funcţionari din casele de pensii, peste 5 milioane de dosare de pensii, că aşa au vrut unii, să iasă la 1 septembrie cu mecanismul pensiilor recalculate, astfel încât să folosească acest subiect în campania prezidenţială şi în alegerile generale. Au avut 12-14 ore de muncă pe zi. Avem colegă la Braşov care a murit la locul de muncă, de extenuare. Nici măcar un "mulţumesc" public...", a afirmat Costin.
Liderul BNS a menţionat, totodată, că extinderea protecţiei sociale pentru lucrători independenţi şi combaterea economiei informale ar fi trebuit să fie un subiect pe agenda reformiştilor din Guvern.
"Ultima referire pe care o fac este cea legată de o teză care vizează extinderea protecţiei sociale pentru lucrători independenţi şi combaterea economiei informale. E un subiect care a trebuit să fie înainte de toate pe agenda reformiştilor care ocupă, astăzi, birourile în Palatul Victoria. Nu e normal să ai o piaţă a muncii cu zece instrumente juridice diferite, cu tratament fiscal mai favorabil. Să ai salariaţii care au contracte individuale de muncă discriminaţi prin politica fiscală, să ai peste 860.000 de angajaţi care să opereze în această zona opţională, să plăteşti contribuţii la pensii şi la sănătate la valoarea brută pe care o ai în contract sau că legea dă voie să plăteşti la salariu minim. Păi de ce nu şi restul de 5 milioane şi ceva de salariaţi din România nu ar avea aceeaşi opţiune? Pentru că 860.000 sunt mai şmecheri", a punctat Dumitru Costin.
CES a organizat, marţi, la sediul Guvernului, conferinţa de lansare a studiului "Echilibrul muncă - viaţă personală", din perspectivă economică, socială, culturală şi legislativă.
Cercetarea are la bază o documentare aprofundată de legislaţie şi politici - examinându-se normele din Codul Muncii, statute ale instituţiilor implicate şi acte legislative europene. În paralel, s-au colectat şi analizat date statistice relevante de la instituţiile oficiale (Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Muncii) şi din cercetări de piaţă (sondaje nationale şi internaţionale privind percepţiile angajaţilor).
De asemenea, studiul comparativ reprezintă un alt pilon metodologic: s-au identificat şi studiat exemple de bune practici şi modele de reglementare din alte state-membre UE (de exemplu, ţări nordice cu politici avansate de conciliere) pentru a evidenţia opţiuni de politici publice aplicabile contextului românesc. În acelaşi timp, au fost consultaţi experţi şi reprezentanţi ai partenerilor sociali (sindicate, patronate, ONG-uri, asociaţii profesionale) pentru a integra perspective practice şi probleme reale semnalate de la locurile de muncă.
Comentează