Premium
Curtea Penală Internaţională (CPI) a confirmat marţi în apel condamnarea la 30 de ani de închisoare pronunţată împotriva fostului şef militar congolez Bosco Ntaganda pentru crime de război şi împotriva umanităţii comise în Republica Democrată Congo (RDC) la începutul anilor 2000, relatează AFP, potrivit AGERPRES.
Bosco Ntaganda, supranumit "Terminatorul", a făcut apel împotriva condamnării sale în 2019 pentru 18 capete de acuzare de crime de război şi crime împotriva umanităţii, printre care crime sexuale, masacre, persecuţii şi transfer forţat al populaţiei civile.
Judecătorii i-au respins toate mijloacele de apel împotriva verdictului de vinovăţie şi a pedepsei de 30 de ani de închisoare cu executare, cea mai aspră pedeapsă pronunţată vreodată de CPI, jurisdicţie cu sediul la Haga creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave atrocităţi comise în lume.
Camera de apel a CPI "confirmă cu majoritate decizia de condamnare" şi "confirmă pedeapsa pronunţată de camera de primă instanţă", a declarat judecătorul Howard Morrison.
Verdictul este "de acum definitiv", a anunţat CPI într-un comunicat dat publicităţii la finalul audierii.
Acest fost general al armatei RD Congo, care avea reputaţia unui lider carismatic, a afirmat mereu că este un "revoluţionar" şi nu un criminal, respingându-şi supranumele de "Terminatorul".
La începutul lui martie, CPI a fixat la 25 de milioane de euro valoarea despăgubirilor acordate victimelor lui Ntaganda.
Citește și: Live video! Sișu le cere oamenilor să nu le respecte noile restricții: ‘Ați înnebunit la cap?’ .
În verdictul lor în primă instanţă, judecătorii au considerat determinant rolul lui Bosco Ntaganda în crimele comise de trupele sale în 2002 şi 2003 la Ituri, în nord-estul RD Congo.
Potrivit ONG-urilor, peste 60.000 de persoane şi-au pierdut viaţa de la începutul violenţelor de la Ituri, în 1999, regiune instabilă şi bogată în minereuri.
Bosco Ntaganda a fost condamnat în primă instanţă la o serie de pedepse între opt şi 30 de ani de închisoare, în special pentru persecuţii, crimă şi tentativă de crimă, judecătorii găsindu-l vinovat, printre altele, de executarea unui preot cu propriile mâini. De asemenea, ei l-au găsit vinovat indirect pentru numeroase alte crime şi pentru că a condus mai multe ofensive militare.
De asemenea, fostul şef militar a fost condamnat pentru violurile comise de trupele sale, inclusiv asupra unor fete de nouă până la 11 ani, şi pentru sclavia sexuală a copiilor soldaţi înrolaţi în armata sa.
Judecătorii din primă instanţă au declarat că nu au găsit nicio circumstanţă atenuantă, respingând argumentul apărării că Ntaganda, născut în Rwanda într-o familie tutsie, a fost el însuşi victimă a genocidului rwandez.
Ntaganda a jucat un rol central în planificarea operaţiunilor Uniunii patrioţilor congolezi (UPC) şi a aripii sale armate, Forţele patriotice pentru eliberarea Congo (FPLC), a pledat acuzarea în ultima fază a procesului din primă instanţă care a început în septembrie 2015.
General al armatei RD Congo între 2007 şi 2012, el a devenit apoi unul dintre membrii fondatori ai grupului rebel M23, în cele din urmă învins de forţele guvernului RD Congo în 2013.
În urma disensiunilor însoţite de lupte în sânul mişcării, Ntaganda a fost constrâns să fugă în Rwanda şi să se refugieze la ambasada SUA din Kigali, de unde a cerut transferul său la CPI, o iniţiativă inedită în istoria jurisdicţiei.
El este unul dintre cei cinci şefi militari din RDC care au fost traduşi în faţa CPI. În martie 2012, CPI l-a condamnat la 14 ani de închisoare pe Thomas Lubanga, fostul şef al lui Ntaganda în cadrul FPLC.
