Fragmente osoase fosilizate descoperite într-o peșteră din nordul Spaniei, în 2022, au dezvăluit existența unei populații umane necunoscute până acum, care a trăit în urmă cu peste 1,1 milioane de ani, potrivit unui nou studiu.
Găsite la situl Sima del Elefante din Munții Atapuerca, fosilele fac parte dintr-un craniu parțial, incluzând partea stângă a feței unui hominin adult. Aceste oase mineralizate reprezintă cele mai timpurii rămășițe fosile umane descoperite până în prezent în Europa de Vest.
Cu toate acestea, cercetătorii nu au reușit să determine imediat specia exactă a acestui hominin, iar studiul publicat miercuri în revista Nature nu oferă un răspuns definitiv.
Echipa suspectează că rămășițele ar putea aparține speciei Homo erectus, bine cunoscută din fosilele descoperite în Africa și Asia, dar care nu a fost confirmată până acum în mod concludent în Europa.
„Este cea mai onestă ipoteză pe care o putem formula”
„Aceasta este cea mai onestă propunere pe care o putem face cu dovezile disponibile”, a declarat marți María Martinón-Torres, director al Centrului Național de Cercetare a Evoluției Umane (CENIEH) din Spania, într-o conferință de presă.
„Este o ipoteză prudentă, dar și îndrăzneață, deoarece nu excludem posibilitatea ca această fosilă să aparțină unei specii diferite.”
Munții Atapuerca reprezintă un punct de referință important în paleoantropologie.
La mijlocul anilor ’90, oamenii de știință au identificat o rudă timpurie a omului modern, Homo antecessor, din aproximativ 80 de fosile descoperite la Gran Dolina, un sit aflat în apropiere de Sima del Elefante. Aceste rămășițe datează de aproximativ 850.000 de ani.
Totuși, Martinón-Torres a subliniat că morfologia craniului descoperit în 2022 nu se potrivește cu trăsăturile specifice speciei Homo antecessor. Această specie a fost considerată cel mai vechi locuitor cunoscut al Europei de Vest, anterior neanderthalienilor, care au apărut pe continent în urmă cu aproximativ 400.000 de ani.
„Homo antecessor avea o față modernă, foarte asemănătoare cu cea a speciei noastre, Homo sapiens, fiind verticală și plată. În schimb, acest nou hominin este diferit”, a explicat cercetătoarea.
„Are o față mult mai proeminentă, ceea ce îl face să semene mai mult cu exemplarele cunoscute de Homo erectus.”
Un nou indiciu: maxilarul descoperit în 2007
Echipa a reanalizat, de asemenea, un maxilar inferior parțial descoperit în 2007 la Sima del Elefante, însă într-un strat de sediment puțin mai recent. Cercetătorii cred acum că acest maxilar aparținea aceleiași populații de hominini descoperite în 2022.
Cu toate acestea, având la dispoziție doar fragmente limitate din față, identificarea exactă a speciei a fost imposibilă. Ca atare, cercetătorii au atribuit fosila unei categorii intermediare, Homo aff. erectus („aff.” însemnând „asemănător”), pentru a indica faptul că acest hominin era strâns legat, dar distinct de Homo erectus.
„Mai avem de excavat în straturile inferioare ale Sima del Elefante. Cine știe? S-ar putea să avem parte de și mai multe surprize”, a adăugat Martinón-Torres.
„Cred că descoperirea cheie este că documentăm pentru prima dată o populație de hominini despre care nu știam că a existat în Europa.”
Un puzzle fascinant pentru paleoantropologi
Chris Stringer, cercetător principal în domeniul evoluției umane la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, a descris descoperirea drept „o realizare extrem de importantă”.
„Forma feței este distinctă de cea a Homo antecessor și Homo sapiens, având un nas mai puțin proeminent și pomeți mai robusti, ceea ce îl apropie mai mult de unele fosile de Homo erectus”, a explicat Stringer, care nu a fost implicat în acest studiu, într-un e-mail.
„Dar cred că autorii au procedat corect când au atribuit specia doar cu prudență, deoarece fosilele sunt prea incomplete pentru o concluzie definitivă.”, potrivit CNN.
Reconstrucția unui trecut îndepărtat
Pentru a reconstitui fața fragmentată a acestui hominin, cercetătorii au folosit o combinație de metode tradiționale, precum analiza vizuală a fosilelor, și tehnici moderne, cum ar fi imagistica avansată și analiza 3D.
Deși echipa nu a putut data fosilele direct, stratul de sedimente în care acestea au fost descoperite a fost analizat prin trei metode diferite, indicând o vechime cuprinsă între 1,4 și 1,1 milioane de ani.
De asemenea, arheologii au găsit în sit oase de animale cu urme de tăieturi și unelte de piatră, indicând că acești hominini vânau și tranșau vânatul. Pe baza descoperirilor, cercetătorii cred că populația trăia într-un mediu forestier, cu pășuni umede și abundente resurse de hrană.
Această descoperire ar putea rescrie istoria primilor oameni din Europa, ridicând noi întrebări despre cine au fost primii coloniști ai continentului și cum au evoluat aceștia de-a lungul mileniilor.
Comentează