Premium
Vedem cu toții, de ceva vreme, fanteziile de autoproclamați „oameni noi” ale unor indivizi precum Dacian Cioloș sau Florin Cîțu. Fie cu un discurs plat, funcționăresc, simulând exemplar bunul simț inexistent sau competența nedovedită vreodată, fie cu o isterie radicală, întreruptă doar de momente de ridicol online, bâlbe sau prostii debitate solemn, cele două produse ale gândirii complexe, rafinate, erudite, enciclopedice chiar a președintelui Iohannis sunt azi, parcă, într-o competiție.
Contextul: Sursa presupuselor dezvăluiri privind teza de doctorat a actualului premier este Emilia Șercan, dificil de identificat drept o autoritate epistemică în vreun domeniu, capabilă să descifreze în „hermeneutica” modernă distincția dintre sursele originale și cele fabricate, măcar dacă îi analizăm dificultățile de exprimare în limba română. Doar două scurte citate în care moralista doamnă Șercan acuză plagiatul Generalului Ciucă: a) „Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate” (pleonasm, ca nu îi spunem redundanță, să o trimitem pe autoare la Dex); b) „așa cum cer normele academice și în acea perioadă” (dezacord dintre timpul verbal al predicatului și complementul circumstanțial de timp). Neputând consuma prea mult timp cu analiza sintactică și morfologică a producțiilor doamnei Șercan, să mergem mai departe la eroii noștri:
Dacian Cioloș: reprezentantul de stânga al precursorului AUR uită că majoritatea propunerilor USR din Guvernul Cîțu erau oameni fără diplome. Or fi avut „școala vieții”, or fi avut „originea socială corespunzătoare”, i-o fi recomandat „familia”, dar cu siguranță nu au putut demonstra absolvirea unor studii superioare acceptate drept relevante sau echivalate sistemului românesc. Or, în atare condiții, e greu de admis legitimitatea morală în a cere demisii. Sigur, experiența distinsului pensionar special și de lux este vastă în domeniile ipocrizie și al dublei măsuri, doar ne amintim de incendiile din spitalele păstorite de pupilul său, Voiculescu, la doar câțiva ani după ce într-o speluncă privată au ars de vii zeci de tineri. În al doilea caz, premierul Ponta a demisionat, fără să îi poată fi imputat ceva. Pupilul însă, a rămas pe poziții, după zeci de cadavre carbonizate în unitățile sanitare din subordinea sa.
Florin Cîțu: acest veritabil Superman, propulsat la fel ca și Dacian Cioloș, tot de Klaus Iohannis în scaunul de premier, a declarat mai devreme că Generalul Ciucă: „trebuie să clarifice rapid teza de doctorat”. Aș fi tratat cu îngăduință obrăznicia celui care „salvează economia”, punând-o pe seama depresiei provocate de cota de încredere de 5% de care se bucură. Doar că ne amintim cu toții cum și cât de repede a clarificat domnia sa episoadele pușcăriei executate în SUA, fondurile pentru studiile superioare care au durat mai mulți ani decât școala generală și liceul la un loc, inconsistențele din propriul CV sau atacul speculativ asupra leului. Iată doar câteva elemente care îl descalifică pe „urmașul lui Ion Constantin Brătianu” (râsete) să ceară socoteală premierului.
Ce îi unește pe cei doi în acest vals al tupeului? Pe lângă lipsa calității morale indispensabile minimei legitimități, amândoi au fost propulsați de vizionarul Klaus Iohannis, patronul „lucrului bine făcut”, al „României normale”, al „României educate” pe scaunul de la Palatul Victoria. Amândoi luptă cu actualul guvern, Cioloș din rațiuni de opoziție parlamentară, Cîțu din rațiuni de opoziție în PNL. În fine ambele personaje au în spate trasee profesionale și politice sulfuroase, iar într-un fel, au aparținut sau aparțin „echipei câștigătoare”.
