Premium
Atrag atenția Ministerului Sănătății că, fără măsuri rapide, criza imunoglobulinei poate reapărea în orice moment. Doar prin suspendarea pentru 2 ani a taxei claw-back și prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă nu se va rezolva nicicum această criză.
Ministerul Sănătății trebuie să pregătească în cel mai scurt timp o licitație națională, la prețul pieței, realizată de Unifarm.
Un preț corect pentru imunoglobulină poate fi stabilit numai după organizarea unei licitații naționale transparente prin care să fie selectați, în ordinea prețului oferit, 3 producători care să asigure cantitățile de imunoglobulină necesare pacienților români, în limita bugetului alocat. Doar așa se va putea garanta continuitatea livrărilor. Astfel, dacă cel care a oferit prețul cel mai mic are probleme de producție, ceilalți doi pot prelua comenzile și asigura accesul pacienților la tratamentele esențiale, care nu pot fi întrerupte. Prețul de decontare prin programele naționale va fi egal cu prețul oferit la licitație de către producătorii care au câștigat licitația.
Pe lângă o licitație transparentă, România trebuie să renunțe la criteriul populist al celui mai mic preț, introdus în mod iresponsabil de Guvernul PSD, care a dus la dispariția medicamentelor de pe piață.
În paralel, avem nevoie de modificarea legislației și de construirea de centre de plasmă! Din păcate, astăzi aruncăm la gunoi poate zeci de milioane de euro, doar pentru că Guvernul nu are viziunea să facă ce alte țări au făcut deja. În Ungaria există 36 de centre private de plasmă, care colectează, anual, aproape 800.000 litri de plasmă. Tot Ungaria are pe teritoriul ei o fabrică privată de prelucrare a plasmei, cu o capacitate de 200.000 de litri pe an, și un al doilea producător și-a anunțat deja intenția de a investi într-o a doua fabrică. România este alături de Portugalia și Grecia una dintre ultimele trei țări din UE care nu stimulează donatorii, nu colectează și prelucrează plasma de la donatorii proprii. Tocmai de aceea România a ajuns la mâna producătorilor care își vând produsele doar dacă prețul este competitiv.
Plasma umană poate fi colectată atât de către centrele de transfuzii ale statului, cât și în centrele de colectare deținute de ONG-uri sau companii private, cum se întâmplă în Cehia, Slovenia, Germania, Austria, Italia, Spania, Belgia, Suedia sau Polonia. Iar donarea de plasmă trebuie să rămână voluntară, exact în aceleași condiții prevăzute, în prezent, pentru donarea de sânge.
Se poate menține interzicerea exportului paralel de plasma cu două excepții:
a) este permis exportul temporar de plasmă umană exclusiv pentru prelucrarea (fracționarea) acesteia, cu obligația de a returna întreaga cantitate de plasmă, sub forma de produse finite: imunoglobulină, factor de coagulare, albumină, fibrinogen.
b) după satisfacerea completă a cererii interne de produse derivate din plasmă (conform necesarului stabilit de MS la începutul fiecarui an) MS să poată autoriza exportul unor cantități, iar pentru a stimula competiția între acești producători de plasmă, cantitățile aprobate pentru export să fie direct proporționale cu cantitățile de plasmă livrate către piața interna sub forma produselor finite.
Toate centrele de colectare a plasmei prin afereză să poată fi autorizate de statul român prin procedura simplificată de recunoaștere a autorizărilor valabile în UE, doar dacă au contract de fracționare cu o fabrică de prelucrare de pe teritoriul UE (fiind autorizate ca sursă de plasmă de autoritatea din țara respectivă) sau dacă sunt autorizate Plasma Master File (prin Agenția Europeană a Medicamentului).
Doar așa România va avea un dublu beneficiu: va valorifica în beneficiul pacienților săi interesul producătorilor și va încuraja producătorii să investească în capacități de prelucrare pe teritoriul României.
Nu în ultimul rând, atrag atenția Ministerului Sănătății să nu facă din criza imunoglobulinelor un motiv de speculă, prin achiziționarea medicamentelor peste prețul pieței, chiar dacă vorbim de imunoglobulina identificată prin activarea mecanismului de urgență. Prețul imunoglobulinei achiziționat astfel cu siguranță este mai mare decât prețul maximal din România, dar nu poate fi mai mare decât prețul maximal din țările din care se achiziționează, de exemplu cel din Austria, se anunţă într-un comunicat de presă al vicepreşedintelui PNL, Cristian Bușoi. 
