Premium
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (USR); a criticat Guvernul, vineri, pentru amânarea plăţii primei tranşe din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, susţinând că este un "semnal îngrijorător" şi vine ca o consecinţă a "amatorismului" şi "delăsării" cu care PSD-PNL-UDMR tratează PNRR.
"Anul acesta, din PNRR, România ar fi putut primi în jur de 10 miliarde de euro, singurii bani siguri pe care ne-am fi putut baza pentru investiţii, în condiţiile în care deficitul tinde să ne sufoce. Este un semnal îngrijorător - dacă la primul set de jaloane, cel mai uşor de îndeplinit, PNL şi PSD s-au încurcat, devine dramatic pentru celelalte seturi de jaloane, care implică reforme grele şi investiţii masive care trebuie terminate la timp", a declarat Ghinea, potrivit unui comunicat transmis de USR.
În opinia sa, situaţia este "extrem de gravă", deoarece nu este o amânare "banală". "Această amânare vine la solicitarea Guvernului României şi nu a Comisiei Europene, aşa cum susţine ministrul MIPE, Marcel Boloş, pentru că în regulament nu există posibilitatea ca Bruxelles-ul să ceară o asemenea amânare. Este o manevră prin care Ciolacu şi Ciucă încearcă să evite să le fie respinsă cererea. Adică să pierdem banii. Această amânare pune în pericol şi cea de-a doua cerere de plată pe care, potrivit regulamentului, România o poate face în decursul unui an. Pentru a doua cerere de plată termenul era luna octombrie. În septembrie, abia vom avea răspunsul pe prima cerere de plată, va fi foarte dificil, iar Guvernul actual nu dă semne că ar putea recupera timpul pierdut", a afirmat fostul ministru.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat că România nu se află în situaţia de a "pierde" echivalentul primei cereri de plată din PNRR.
Într-un comunicat al MIPE se arăta că, la solicitarea Comisiei Europene, termenul pentru emiterea avizului pozitiv preliminar s-a prelungit pentru completarea sistemului informatic al PNRR cu informaţii necesare identificării beneficiarilor finali ai plăţilor. România şi-a luat angajamentul ca platforma informatică să fie ajustată cu funcţia suplimentară solicitată până la data de 31 iulie 2022.
Potrivit ministerului, pe 1 august va avea loc testarea funcţiei suplimentare solicitate de CE, iar cererea va intra în procedură de plată, potrivit Regulamentului CE.
