Premium
Jurnalistul Ion Cristoiu lansează o ipoteză incendiară într-o analiză pe tema recentelor critici pe care comisarul european Corina Crețu le-a făcut la adresa Guvernului și a conducerii PSD.
Cristoiu blog:
În declarațiile Puciștilor din PSD, Corina Crețu apare drept marea protectoare de la Comisia Europeană.După ședința CEXN de la Neptun, Gabriela Firea declara la conferința de presă care a marcat debutul Puciului în PSD: „Eu am luat cuvîntul şi le-am transmis colegilor mei faptul că am vorbit ieri cu doamna comisar Corina Creţu, care mi-a relatat o discuţie pe care a avut-o cu comisarii europeni şi cu preşedintele CE, Junker, care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia politică din România, accentuînd în special că ceea ce s-a întîmplat pe 10 august nu este apreciat de celelalte state europene.
Pe 2 septembrie 2018, Gabriela Firea relua tema Corina Crețu mămica României într-un interviu la România TV: „Corina Creţu m-a informat că a discutat cu ceilalţi comisari europeni şi cu preşedintele Juncker şi au întrebat-o ce se întîmplă la Bucureşti, pentru că ar trebui să înceapă pregătirile pentru preşedinţia rotativă, toţi sunt preocupaţi de securitate. Doamna Creţu a spus că va transmite informaţiile şi că speră să se ia măsuri. M-a sunat pe mine pentru că nici înainte de CEx, nici pe parcursul verii, Liviu Dragnea nu i-a răspuns la telefon. Nu că e o coaliţie a mea cu Corina Creţu”.
Gabriela Firea dezminte cu jumătate de gură existența unei Coaliții a Puciștilor cu Corina Crețu.
În realitate această Coaliție există. După confesiunile Gabrielei Firea, Corina Crețu n-a protestat public împotriva folosirii ei în bătălia din interiorul PSD.
Nici n-avea cum, odată ce ea a trecut la atacarea publică de la tribuna Comisiei Europene a conducerii PSD. Despre relația aparte dintre Ion Iliescu și Corina Crețu, Eugen Mihăescu, fost consilier la Cotroceni, a scris o întreagă carte.
Puține persoane se pot mîndri în post decembrism cu protecția unui președinte gata să facă orice pentru ea așa cum se poate mîndri Corina Crețu cu protecția lui Ion Iliescu. Intervenția anti-Dragnea din aceste zile e o mînă de ajutor dată de Ion Iliescu protejatei sale pînă la moarte în bătălia angajată împotriva actualei conduceri a PSD.
Mulți pun această campanie ciudată a Corinei Crețu în conflict cu statutul de Comisar European, care-i interzice implicarea în politica internă a unui stat membru, pe seama bătăliei pentru a fi pe listele PSD la europarlamentare. Eu nu cred însă că o persoană de ambiția Corinei Crețu riscă încălcarea Statutului UE de dragul unui loc pe liste. Eu cred că e vorba de o angajare într-o bătălie mult mai mare: Cea de premier într-un Guvern de Uniune Națională ca Guvernul Meu Doi al lui Klaus Iohannis.
E o bătălie care explică prin miza ei ieșirea lui Ion Iliescu din tăcerea autoimpusă după punerea sub acuzare în Dosarul Revoluției. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Această datorie se împarte în părţi aproape egale, în trei: datoria publică externă a statului român, de 33,14 mld. euro, datoria externă privată, de 33,06 mld. euro, şi datoria externă pe termen scurt, în valoare de 30,61 miliarde de euro.
Această din urmă datorie externă pe termen scurt - care înseamnă liniile de finanţare ale multinaţionalelor către filialele locale - nici nu era considerată datorie externă până în februarie 2009 şi nu era menţionată în comunicatul lunar al Băncii Naţionale până la acea dată.
Din acel moment, februarie 2009, când România a împrumutat 20 de miliarde de euro de la FMI, în comunicatele BNR privind balanţa de plăţi şi datorie externă a început să fie menţionată şi această datorie, astfel încât datoria externă totală a crescut atunci în comunicate de la 45 la 65 de miliarde de euro.
În 2018, datoria externă pe termen scurt a crescut la 30 mld. euro, faţă de 20 mld. euro în 2008. Aici este vorba de fapt de sumele pe care multinaţionalele „le joacă” între sediile principale şi filialele locale.
Sunt bani care nu intră în piaţa valutară locală. Natura foarte volatilă a acestei datorii face ca serviciul datoriei externe pe termen scurt să fie aproape egal cu însăşi datoria. Astfel, pe primele opt luni din 2018 serviciul datoriei externe pe termen scurt a fost de 27,3 miliarde de euro la un sold al datoriei externe pe termen scurt, la 31 august, de 30,6 miliarde de euro.
Caracterul foarte special al acestei „datorii externe pe termen scurt”, în fapt credite intragrup scoase de sub orice supraveghere a Băncii Naţionale, nefiind credite bancare, este subliniat tocmai de această pondere uriaşă a serviciului datoriei faţă de datoria însăşi. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
17 octombrie 2018 va rămâne în istoria Canadei. Începând din această zi canadienii pot consuma canabis în scopuri recreative şi pot cultiva până la patru plante acasă. În public, un adult poate deţine asupra lui până la 30 de grame de canabis.
Premierul Justin Trudeau speră că şi alţii se vor inspira. «Aliaţii cu care am vorbit sunt interesaţi să vadă cum se va întâmpla, înainte să legalizeze şi ei », a precizat premierul dar fără să menţioneze la ce ţări se referă.
Legalizarea canadiană se înscrie « într-o mişcare de normalizare », declară pentru France Presse Ivana Obradovic – director adjunct al Observatorului francez al drogurilor şi toxicomanilor. Ea crede că este căutată o alternativă la prohibiţia canabisului.
În 2012, cu puţin timp înainte ca Uruguay să legalizeze, statele americane Colorado şi Washington au autorizat folosirea recreativă a canabisului. De atunci şi până acum, în total, opt state americane au legalizat consumul recreativ.
În ultimii cinci ani, reglementarea utilizării acestui drog a evoluat mai mult decât în ultimii 30 de ani, constată Ivana Obradovic.
Pentru Canada, legislaţia spune că acest drog va fi vândut doar în anumite magazine şi doar celor care au împlinit vârsta de 18 ori 19 ani, în funcţie de statul din care este cumpărat. El nu poate fi fumat oriunde. Canada investeşte milioane de dolari în prevenţie şi a stabilit cu provinciile sale o taxă pentru produsele cu un conţinut de canabis pentru a proteja tinerii şi pentru a distruge piaţa neagră. (Mai multe detalii AICI)
