Premium
Criza energetică provocată de preţurile mari la gaze şi la alţi combustibili loveşte dur Polonia şi provoacă o creştere a inflaţiei într-o ţară dependentă de cărbune, care consideră Rusia vinovată şi priveşte Uniunea Europeană ca pe o posibilă soluţie, dar şi drept parte a problemei, transmite duminică EFE într-un comentariu.
Inflaţia, care în decembrie 2021 a crescut pentru a şasea lună consecutiv şi a ajuns la 8,6%, cea mai gravă situaţie din ultimii 20 de ani, a obligat autorităţile să anunţe reduceri de TVA la produse de primă necesitate, şi chiar TVA zero în cazul produselor alimentare.
În plus, guvernul pregăteşte un program de ajutoare pentru familii în valoare de 4 miliarde de zloţi (circa 880 de milioane de euro) pentru a atenua efectul creşterii facturilor pentru persoanele fizice.
Tomas Jelenski, în vârstă de 54 de ani, trăieşte împreună cu familia lângă Varşovia şi se plânge că peleţii pe care îi foloseşte ca să-şi încălzească locuinţa s-au scumpit de la 1.200 de zloţi în septembrie trecut la 1.738 de zloţi la începutul lunii ianuarie (260 şi respectiv 380 de euro).
După cum explică pentru EFE, cei care se încălzesc cu gaz sau au mici afaceri se confruntă cu o situaţie şi mai gravă, în contextul în care factura la gaze pentru familii s-a majorat în medie cu 50% şi până la 60%.
"Este o tragedie, pentru că totul se scumpeşte şi toţi trebuie să crească preţurile", spune Jelenski, care avertizează că, din lipsă de bani, o parte din populaţie va fi obligată să recurgă la cărbune pentru a-şi încălzi locuinţele, ceea ce va agrava poluarea, şi aşa ridicată în Polonia.
"Eu folosesc peleţi, însă oamenii care au un sistem de încălzire învechit care funcţionează cu cărbune îl vor folosi. Nimeni nu-l va schimba cu un sistem modern pentru că oamenii nu au bani. Să te încălzeşti cu gaze sau cu electricitate este mult prea scump", spune el.
Preţuri record impulsionate de Moscova
Pentru Wojciech Jakobik, expert în sectorul energetic, economia poloneză se recuperează de pe urma impactului provocat de pandemia de coronavirus, însă îi lipseşte capacitatea de a acoperi necesităţile de energie electrică şi gaze naturale.
În declaraţii către EFE, Jakobik a pus creşterea preţurilor înregistrată în întreaga Europă pe seama gigantului rus Gazprom, care, în opinia sa, limitează intenţionat volumul de gaze naturale "ca parte a politicii ruse pe termen lung", potrivit Agerpres.ro.
Obiectivul Moscovei, potrivit analistului polonez, este să oblige Uniunea Europeană să accepte gazoductul Nord Stream 2 care, dacă punerea sa în funcţiune va fi autorizată, va transporta gaz rusesc către Europa occidentală ocolind Ucraina şi va spori în cele din urmă dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia.
Pentru Jakobik, o soluţie posibilă ar fi o mai mare integrare a politicilor ecologice şi energetice la nivel european, care ar face din Polonia un jucător mai important pe piaţa energetică, şi achiziţii de gaze "la comun" în urma cărora s-ar putea obţine condiţii mai bune din partea principalilor furnizori.
O economie dependentă de cărbune
Un alt factor care repercutează negativ asupra sectorului energetic al Poloniei este, în opinia purtătorului de cuvânt al Ministerului Mediului, Aleksander Brzozka, creşterea preţurilor la certificatele de emisii de CO2.
"În unele regiuni din Polonia, circa 70% din sistemul electric este dependent de cărbune şi, prin urmare, costul emisiilor afectează în mare măsură facturile clienţilor finali", a declarat Brzozka într-un interviu cu EFE.
În acest sens, Brzozka se opune extinderii la sectoarele de transport şi construcţie a obligativităţii de achiziţionare de drepturi de emisii de CO2 în UE, lucru calificat de oficialitatea poloneză drept "inacceptabil" dat fiind că, în opinia sa, nu va face decât să adâncească "sărăcia energetică".
Brzozka a mai spus că ''tranziţia verde'' nu trebuie să se bazeze pe măsuri de acest tip, ci să se realizeze în mod "planificat şi corect" pentru a nu-i afecta "pe cei mai defavorizaţi".
Cât despre rolul pe care îl poate juca UE pentru a atenua efectele crizei energetice, Brzozka a evitat un răspuns, apreciind că "vedem părţi pozitive, însă pe de altă parte vedem şi multe ameninţări".
