CRJ atrage atenția asupra unei 'vânători de vrăjitoare': 'Abuzul de controale afectează persoanele din centre / Cine coordonează și ce pregătire are?'

Centrul de Resurse Juridice (CRJ), organizaţie care a atras, încă de anul trecut, în repetate rânduri atenţia asupra situaţiei din căminele de bătrâni din judeţul Ilfov cate fac obiectul anchetei DIICOT, atrage atenţia asupra faptului că valul de controale pornit săptămâna aceasta le afectează în primul rând pe persoanele internate în astfel de centrele controlate. „A trata toţi furnizorii de servicii sociale publici sau privaţi ca fiind de rea credinţă este fundamental greşit”, susţine CRJ, care atrage atenţia asupra faptului că „asistăm la o scăpare de sub control” a unei “vânători de vrăjitoare”.

Într-un comunicat dat publicităţii miercuri, reprezentanţii CRJ transmit că înţeleg nevoia de control şi de intervenţie de urgenţă, însă atrag atenţia asupra mai multor aspecte. Unul dintre acestea face referire la calitatea şi pregătirea persoanelor care fac parte din echipele care a pornit verificări în centrele sociale.

„De duminică asistăm la o scăpare de sub control a unei «vânători de vrăjitoare»: câte 5-6 instituţii de control ale statului se calcă pe picioare la un singur furnizor de servicii sociale, caută şi cer hârtii, rezidenţi abandonaţi în diverse locuri, oameni cu dizabilităţi speriaţi de zecile de persoane care le calcă pragul, inspectori care le caută printre lucruri şi îi chestionează, angajaţi şi rezidenţi «baricadaţi» în centrele de asistenţă socială. Nu ne este clar nici până la această oră – CINE coordonează acest control şi ce pregătire are? Care sunt obiectivele? O evaluare a unui sistem atât de complex presupune strategie şi personal pregătit. Rezidenţii cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, inclusiv persoanele în vârstă au nevoie respect, pregătire şi sprijin emoţional”; se arată în comunicatul transmis de CRJ.

Organizaţia care de 20 ani actovează în domeniul protecţiei sociale atrage atenţia asupra faptului că „trata toţi furnizorii de servicii sociale publici sau privaţi ca fiind de rea credinţă este fundamental greşit”.

„În 20 de ani de experienţă am lucrat şi interacţionat şi cu organizaţii neguvernamentale de profesionişti, pe deplin implicaţi, furnizori de servicii sociale care uneori au adus bani de acasă pentru a se asigura că persoanele dezinstituţionalizate sunt incluse în comunitate. În ceea ce priveşte zona publică, în urmă cu 2 săptămâni, conducerea DGASPC Neamţ a luat în serios – notificarea CRJ de dezinstituţionalizare şi contractare de servicii sociale în comunitate pentru un tânăr la colegii de la UnLoc. În mai puţin de 5 zile de la transmiterea cererii noastre, tânărul era în comunitate la colegii din Timişoara, iar săptămana trecuta chiar au transmis faptul că au finalizat şi transferul documentelor. Aşadar, există şi persoane care au caracter şi dau dovadă de profesionalism dar şi instituţii care îşi îndeplinesc eficient obiectul de activitate”, exemplifică Centrul de Resurse juridice.

Reprezentanţii acestuia atrag de asemenea atenţia asupra faptului că accesul la justiţie şi la mijloace de petiţionare lipseşte cu desăvârşire pentru cei cel puţin 50.000 de oameni închişi în centrele sociale. CRJ spune că aceştia „nu se pot plânge, nu pot sesiza o încălcare a unui drept iar atunci când totuşi reuşesc – se lovesc de bariere comunicaţionale în secţiile de poliţie, parchete şi instanţe de judecată”, pentru că judecătorii, procurorii şi ofiţerii de poliţie nu au pregătire în comunicarea cu persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi/sau psihosociale şi nici personal specializat.

Nu în ultimul rând, CRJ transmite că „se disociază de orice alăturare politică pe această cauză a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi/sau psihosociale”, amintind că, de-a lungul timpului, organizaţia a atras atenţia tuturor Guvernelor, indiferent de culoarea politcă a acestora, că drepturile persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale nu sunt respectate.

CRJ a solicitat, recent, demiterea ministrului Muncii şi solidarităţii sociale, Marius Budăi, precizând că gestul nu are conotaţii politice. De altfel reprezentanţii acestei ONG au refuzat să participe la consultările la care Budăi a convocat, săptămâna aceasta, mai multe organizaţii care activează în acest domeniu.