DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cruce umană la granița cu Ucraina la 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă

basilica.ro
masacrul de la fantana alba petre hutan

Asociația Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa” din Vicovu de Jos, județul Suceava, va forma o cruce umană la granița cu Ucraina de 1 aprilie, în memoria celor 5.000 de nord-bucovineni masacrați în Poiana Varnița de trupele sovietice în 1941. Cei care nu pot ajunge sunt invitați să organizeze comemorări locale.

„Acesta nu este un proiect, ci o inițiativă populară destinată în principal tinerilor, elevi și studenți, precum și oricărui român”, au anunțat pe Facebook reprezentanții asociației „Arboroasa”, scrie Basilica.ro.

Citește și: Președintele Klaus Iohannis vrea restricții mai dure pentru București, în weekend: ‘Vor trebui schimbate orele de deschidere și pentru magazine și pentru mall-uri’

„Dorim ca, împreună cu voi toți, să zidim în anul 2021 o cutumă comemorativă pentru românii din toată țara, care va fi continuată în anii care urmează.”

Asociația îi invită pe doritori în data de 1 aprilie la Portalul Alb de la intrarea în Mănăstirea Putna, pentru slujba de pomenire. Alți bucovineni, din nord și din sud, adică din Ucraina și din România, vor participa simultan la comemorarea de la mausoleul înălțat în Poiana Varnița.

Citește și: Primele restricții în Capitală! Se aplică de mâine!

Programul zilei va include și formarea unei cruci umane la granița care desparte Bucovina de Sud de Bucovina de Nord.

Pentru a respecta condițiile de protecție sanitară, participarea și transportul se vor organiza individual, anunță reprezentanții asociației.

Citește și: Florin Roman s-a săturat de Vlad Voiculescu: ‘Ori ești solidar cu oamenii și cu deciziile Guvernului, ori pleci’

„Cei care nu veți veni puteți omagia această zi tristă a istoriei românilor în localitatea de baștină, în mod asemănător cu noi”, transmit aceștia. Ei le sugerează parohiilor, organizațiilor de tineret și altor asociații culturale să organizeze comemorări locale pe același model.

„În ziua de joi, 1 aprilie, ora 18, aprindeți o lumânare pentru sufletul românilor uciși acum 80 de ani de comuniștii sovietici. Puteți să organizați o slujbă de pomenire în această zi la biserica din parohia voastră. Vă recomandăm să îmbrăcați portul național cu acest prilej”, scrie pe pagina de Facebook a evenimentului „Fântâna Albă – 80 de ani [1941 – 2021]”.

Citește și: Vlad Voiculescu cade în penibil și se sucește! Acum spune că nu e nimic în neregulă cu modul în care s-au calculat cifrele pandemiei

Parohiile din țară care doresc, pot să bată clopotele în ziua de 1 aprilie, la ora 18.

Programul din Bucovina, model pentru comemorări locale

Dimineața

Mănăstirea Putna: Slujbă de pomenire la Portalul Memorial Golgota Neamului

Citește și: Președintele Klaus Iohannis vrea restricții mai dure pentru București, în weekend: ‘Vor trebui schimbate orele de deschidere și pentru magazine și pentru mall-uri’

Portalul a fost construit de mănăstire în Anul Centenar al Marii Uniri chiar în memoria acestor martiri, care au fost vinovați doar pentru că voiau să fie împreună cu frații lor din țară.

Înainte de slujbă, reprezentanții asociației vor depune câte o pereche de opinci la crucea de lângă Portal, ca omagiu pentru țărani români care nu au mai ajuns acasă.

Ora 18

În satele din Valea Sucevei: Vor bate clopotele, spre pomenirea tragediei din 1941.

Citește și: Primele restricții în Capitală! Se aplică de mâine!

Lângă graniță: Participanții, purtând insigne cu simbolul comemorării, vor forma, cu lumânări aprinse în mâini, o cruce vie cu capul spre Fântâna Albă. Momentul va include cântări și se va încheia cu o rugăciune în sunetul buciumelor.

Asociația „Arboroasa” va elibera tot atunci 16 lampioane albe cu aer cald, reprezentând cele 16 sate românești de unde au plecat românii asasinați în pădurea Varnița: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Davideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești.

Citește și: Florin Roman s-a săturat de Vlad Voiculescu: ‘Ori ești solidar cu oamenii și cu deciziile Guvernului, ori pleci’

content-image

Insigna comemorativă a masacrului de la Fântâna Albă. Foto: Facebook / Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa”

La 1 aprilie 1941, mii de români din satele ocupate de sovietici au dat ascultare unui zvon, lansat tot de sovietici, că granița cu România s-ar deschide și ar permite refugierea lor în patria-mamă.

Citește și: Vlad Voiculescu cade în penibil și se sucește! Acum spune că nu e nimic în neregulă cu modul în care s-au calculat cifrele pandemiei

Unii au plecat cu întreaga familie, doar pentru a fi secerați într-o pădure de lângă graniță de gloanțele ocupanților sovietici. Masacrul este cunoscut și sub numele de „Katyn-ul românesc”.

Mănăstirea Putna a pus la dispoziție gratuit versiunea electronică integrală a volumelor din colecția Destin bucovinean, dedicate suferinței românilor sub ocupație sovietică: „Fântâna Albă – Golgota Neamului” și „Drama românilor din Regiunea Cernăuți: masacre, deportări, foamete în 1940–1941, 1944–1947”.

Citește și: Președintele Klaus Iohannis vrea restricții mai dure pentru București, în weekend: ‘Vor trebui schimbate orele de deschidere și pentru magazine și pentru mall-uri’

Volumele sunt coordonate de Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române. Primul cuprinde mărturii ale unor participanți care au supraviețuit masacrului.

Glasul martorilor

„În mulțime pășeau încet bătrâni cu plete albe și trăistuțe din țigaie roșie, oameni de vârstă mijlocie, fete cu cozi pe spate, femei cu copii în brațe și foarte mulți tineri. Unele femei își alăptau pruncii din mers. Parcă toată Bucovina subjugată ieșise la drumul ce avea să devină al patimilor… Iadul cel mai înfiorător clocotea în poiana jalei. Sângele curgea șuvoaie, încât a umplut întreaga poiană de la Varnița, iar răcnetele celor care scăpaseră cu viață, gemetele înăbușite ale muribunzilor se auzeau până hăt, departe… Vântul mi-a adus un bocet abia șoptit. Am pornit după el. Într-un pâlc de brazi, câteva femei se tânguiau deasupra unei mame care-și dădea ultima suflare. Muribunda strângea la pieptul sângerând un băiețel de vreo doi anișori. Parcă o văd și acum cu niște ochi mari și tulburi, în care licăreau lacrimile pierzaniei. Părul bogat îi acoperea umerii. O șuviță de sânge curgea domol peste bundița împodobită cu blăniță de dihor. O femeie a smuls copilașul din brațele mamei care și-a dat sufletul. Apoi, toate au dispărut fără de urmă. Călăii bolșevici au săpat gropi în poiană și i-au aruncat pe toți grămadă. Apoi, cu un tractor cu lopată, au dat lut peste ei. Din aceste gropi s-au auzit mult timp gemete și vaiete înăbușite. Vreo câteva zile au umblat pământul și iarba cu oamenii îngropați de vii… Ca să șteargă urma odioasei crime, bolșevicii au arat poiana și au plantat brazi, pădurea crescând pe osemintele martirilor români masacrați.”

Citește și: Primele restricții în Capitală! Se aplică de mâine!

(Fragmente din volumul Fântâna Albă – Golgota neamului, Ed. Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2018)

Foto: Cristina Nichituș-Roncea (Petre Huțan, supraviețuitor al masacrului de la Fântâna Albă, în la una din comemorările din Poiana Varnița)

Citește și: Florin Roman s-a săturat de Vlad Voiculescu: ‘Ori ești solidar cu oamenii și cu deciziile Guvernului, ori pleci’ .

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.