CSM a respins cererea de apărare a reputaţiei judecătoarei care a eliberat violatorii din Vaslui

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins, marţi, cererea de apărare a reputaţiei profesionale a judecătoarei Georgina Moldovan, cea care a decis măsurile preventive în cazul tinerilor acuzaţi de viol din Vaslui. 

Şefa ÎCCJ, Livia Stanciu, a declarat, după şedinţa CSM, că limbajul care a fost folosit în unele publicaţii nu are "nici cea mai mică legătură cu respectarea deontologiei profesiei de jurnalist". 

"Toţi colegii, membrii CSM, au precizat că în comunicatul de presă care va fi transmis trebuie semnalat acest aspect. (...) Doamna judecător are posibilitatea acţionării în instanţă a acelor jurnalişti pentru limbajul total neelegant (...) folosit în redactarea acelor articole de presă", a afirmat Stanciu, potrivit Agerpres.

Întrebată dacă persoana vătămată cere în sala de judecată lăsarea în libertate a inculpaţilor este o condiţie pentru o decizie în acest sens, Livia Stanciu a spus că dimpotrivă şi că acest aspect a fost clarificat corect de către inspectorii judiciari. 

"Sigur, este un element pe care îl ai în vedere, dar acel element trebuie coroborat şi cu toate celelalte aspecte care rezultau din dosarul respectiv şi care puteau determina în final judecătorul să adopte o soluţie într-un sens sau altul", a explicat preşedintele instanţei supreme. 

Georgina Moldovan a susţinut, în cadrul şedinţei plenului CSM, că partea vătămată i-a cerut arest la domiciliu în şedinţa de judecată pentru cei care au recunoscut fapta. 

"Persoana vătămată a venit şi a cerut în sală pentru cei trei. (...) Am ieşit din sală şocată că mi-a cerut persoana vătămată asta - arestul la domiciliu pentru cei trei care au recunoscut. S-a opus cu privire la cei patru care nu au recunoscut şi mi-a cerut pentru cei trei. (...) Nu eram obligată, dar nu mai puteam motiva o respingere. Era de cinci luni", a afirmat judecătoarea. 

Ea a mărturisit că a ajuns să-şi reproşeze că a declarat şedinţa nepublică, însă a arătat că a luat această decizie pentru a o proteja pe fată. 

"Dacă nu era şedinţă nepublică, ziariştii ar fi putut să afle aspecte relevante din dosar, pentru că dosarul a fost greşit ales pentru lupta împotriva abuzurilor sexuale. Adică greşit - nu e cel mai reprezentativ şi în niciun caz eu nu sunt apărătoarea unor inculpaţi. Am dat pedepse mari la viol. Am avut pedepse cu 12 ani şi şase luni. Eu voiam doar să aflu adevărul acolo", a spus judecătoarea. 

De asemenea, ea a respins acuzaţiile din presă. 

"S-a afirmat în presă că soţul meu ar fi rudă, consătean cu cineva din dosar. Soţul meu este din Brăila şi a venit prin căsătorie în Vaslui. (S-a spus - n.r.) că detaşarea mea la Şcoala Naţională de Grefieri a avut la bază o recompensă pentru acest dosar. Or, detaşarea a avut la bază un concurs care se desfăşurase cu trei luni înainte. (...) S-a mai spus că a existat o conivenţă ca şi cum acolo poliţia, parchetul şi judecătorii, toţi, am fi discutat să favorizăm pe inculpaţi. S-au demontat toate aceste afirmaţii, dar imaginea publică şi reputaţia mea a fost afectată şi din cauza obligaţiei de rezervă nu am avut niciodată posibilitatea de a mă apăra", a susţinut magistratul. 

Georgina Moldovan a precizat că a formulat această cerere "într-un moment de criză" pentru ea şi consideră că trebuie admisă pentru a atenua şi ultima rămăşiţă a memoriei colective în opinia publică, chiar dacă în ultimul timp au încetat toate acuzele. 

În cazul judecătorilor care s-au pronunţat asupra măsurilor preventive în acest dosar, Inspecţia Judiciară nu a promovat acţiune disciplinară. 

La jumătatea lunii septembrie, magistraţii de la Curtea de Apel Iaşi au menţinut măsura arestului preventiv pentru cei şapte tineri din comuna vasluiană Văleni acuzaţi de viol şi privare de libertate. 

Pe 17 august, Judecătoria Vaslui a anunţat prima sentinţă în acest dosar, toţi cei şapte tineri fiind condamnaţi la închisoare cu executare pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal. De asemenea, acestora le-au fost interzise unele drepturi civile pe o durată de doi ani. 

Pedepsele celor şapte variază între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare. Potrivit sentinţei, Burada Silviu, cel care a luat-o în maşină pe victimă, a primit cea mai mare pedeapsă - în total 8 ani şi 4 luni închisoare, iar pentru Avădanei Silviu, Paul Andrei Burlacu şi Petrică Ionuţ Bolboceanu instanţa a decis efectuarea a 7 ani de închisoare. 

Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Şurleac, cei trei tineri care au recunoscut acuzaţiile şi au cerut să fie judecaţi prin procedura simplificată, au fost condamnaţi la 5 ani şi opt luni închisoare cu executare.