CSM îi apără pe magistraţii implicaţi în soluţionarea Dosarului ICA

In şedinţa din data de 23 septembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis ca întemeiată cererea de apărare a independenţei judecătorilor şi procurorilor implicaţi în soluţionarea dosarului denumit ICA, precum şi a independenţei sistemului judiciar, formulată de domnul procuror Gheorghe Muscalu, vicepreşedintele CSM.

Totodată, Plenul Consiliului a hotărât sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului cu privire la modul în care la anumite posturi de televiziune au fost făcute afirmaţii referitoare la dosarul ICA.

La data de 13.08.2014, potrivit art.30 alin.1 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, vicepreşedintele CSM a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea de verificări pentru a se stabili dacă şi în ce măsură a fost adusă atingere independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor implicaţi în soluţionarea dosarului denumit ICA (soluţionat de către Curtea de Apel Bucureşti) şi dacă a fost adusă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, ca urmare a apariţiei în mass-media (Antena 3, Jurnalul Naţional, Agerpres, Q Magazine, RTV, Corect News, România liberă, etc) a unor multiple articole şi comentarii cu privire la activitatea de judecată desfăşurată la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, precum şi cea de urmărire penală realizată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Lucrarea a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători şi la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori, iar din verificările efectuate potrivit dispoziţiilor art.54 alin.2 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, aprobat prin HCSM nr.1027/2012, au rezultat următoarele:

La data de 03.12.2008, prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, a fost dispusă trimiterea în judecată a inculpatului Voiculescu Dan alături de alte 12 persoane, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a Penală.

De la data înregistrării şi până la soluţionarea definitivă, cauza a parcurs etapele procesuale prevăzute de lege şi a făcut obiectul mai multor verificări realizate de Inspectia Judiciară. Aceste verificări au vizat durata procedurilor judiciare, precum şi respectarea dispoziţiilor legale aplicabile la repartizarea şi instrumentarea cauzei, inspectorii judiciari constatând că au fost respectate toate dispoziţiile legale.

Pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor, magistraţii au nevoie de încrederea opiniei publice, iar afirmaţiile, opiniile şi aserţiunile prin care a fost sugerată implicarea politicului în justiţie sunt de natură a submina autoritatea judecătorească şi aduce atingere independenţei şi prestigiului sistemului judiciar. Aprecierile şi opiniile formulate ori preluate de reprezentanţii mass media, de genul “abuz politic şi judiciar”, au pus în discuţie existenţa unei implicări directe şi fără echivoc a politicului în justiţie, ceea ce este de natură să afecteze imaginea sistemului judiciar. Astfel prin afirmaţiile “justiţia lui Traian Băsescu”, “condamnare plănuită” şi “executată din Palatul Cotroceni şi din alte palate ale justiţiei”, “au avut comandă” etc., se induce ideea că magistraţii răspund la comenzi politice şi că, în consecinţă, justiţia penală în procesul în discuţie se face cu încălcarea principiului egalităţii părţilor în procesul penal, ca element esenţial al dreptului la un proces echitabil.

Susţinerile publice în sensul cărora justiţia este influenţată de factorul politic şi că hotărârea definitivă prin care a fost soluţionată cauza este o hotărâre politică şi neîntemeiată, subminează autoritatea judecătorească şi aduce atingere independenţei sistemului judiciar.

Inspectorii judiciari au concluzionat că în perioada 08 – 11.08.2014 s-a realizat o campanie de presă cu scopul de a discredita magistraţii implicaţi în instrumentarea şi soluţionarea dosarului ICA şi modul de funcţionare a sistemului judiciar în ansamblul său, precum şi pentru inducerea ideii unei funcţionări anormale şi incorecte a acestuia, în sensul că dosarul ar fi fost instrumentat într-un alt cadru decât cel prevăzut de legislaţia penală.

Luând în considerare aspectele prezentate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că prezentarea către opinia publică a unor presupuse suspiciuni şi informaţii nereale privind nerespectarea legii de către magistraţi în instrumentarea dosarului ICA, cu depăşirea limitelor admisibile ale discursului public şi libertăţii de exprimare, are drept consecinţe atingerea independenţei magistraţilor implicaţi în soluţionarea cauzei, a independenţei sistemului judiciar în ansamblul său şi, implicit, alterarea încrederii cetăţenilor în funcţionarea sistemului judiciar.