Premium
Consiliul Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției, transmite un memoriu amicus curiae către Curtea Constituțională, în susținea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție pe legea de reducere a vechimii necesare pentru procurorii care activează la DNA și DIICOT.
- Context: ÎCCJ a transmis o sesizare la CCR cu privire la modificările adoptate luni de către Senat, prin care se reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT. Ministrul Justiţiei susţine varianta adoptată de parlament, prin care vechimea necesară se reduce de la 10 ani la 7 ani (inclusiv cei doi ani de INM). Astfel, se doreşte revenirea la practicile de pe vremea Laurei Codruţa Kovesi, când DNA s-a umplut cu procurori lipsiţi de experienţă şi uşor de manipulat de către şefi. CCR urmează să ia în dicuție sesizarea ÎCCJ în ședința de miercuri, 14 iulie.
În momoriul transmis CCR, în consonanță cu sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, CSM apreciază legea adoptată de Parlamentul României la data de 28 iunie 2021 (L 196/2021) încalcă dreptul la un proces echitabil și rolul Ministerului Public în apărarea ordinii de drept, contravine principiului egalităţii şi principiului nediscriminării și încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată, fiind adoptată cu încălcarea exigențelor legale şi constituționale referitoare la calitatea legii.
Procurori cu doar 4 ani vechime efectivă la DNA și DIICOT
CSM subliniază faptul că în calculul vechimii de 7 ani prevăzute de lege intră și cei doi ani de INM și anul de stagiatură, astfel că un procuror DNA sau DIICOT ajunge să aibă o vechime efectivă de doar 4 ani în profesie. Or pentru asigurarea încrederii publice în profesionalismul și integritatea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, trebuie dovedită o anumită experiență în activitatea de urmărire penală.
În aceste condiții, modificările operate vizând reducerea vechimii necesare pentru numirea procurorilor la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție sunt de natură a aduce atingere dreptului oricărei persoane la un proces echitabil, susține CSM.
Argumentul „bazei de selecție”, distrus de CSM
Argumentul potrivit căruia DNA și DIICOT au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente din cauza deficitului de personal nu poate fi reţinut ca justificând noua abordare normativă în condiţiile în care, potrivit datelor statistice, a existat o bază de selecţie solidă, se arată în memoriul CSM.
Astfel, în prezent există 693 de procurori cu grad profesional de parchet de pe lângă tribunal, 476 procurori cu grad profesional de parchet de pe lângă curtea de apel și 411 procurori cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din totalul de 2429 procurori în funcţie.
Din acest total, 1514 procurori au o vechime efectivă mai mare de 10 ani, fără luarea în calcul a perioadei în care au avut calitatea de auditori de justiție. În consecinţă, de lege lata, există o bază de selecţie de 62,33% dintre procurorii României. Aşadar cauza deficitului de personal la structurile specializate pare a fi alta si trebuie riguros identificată tocmai pentru că aportul Direcţiilor în combaterea fenomenului infracţional este important, subliniază CSM. Se impune a fi subliniat faptul că deficitul de personal este semnificativ pe toate palierele sistemului judiciar, atât în cazul instanţelor, cât şi în cazul parchetelor, însă derogări de la principiul meritocraţiei ori stabilirea unor reguli privilegiate în interiorul magistraturii, atât în recrutarea, cât şi în promovarea magistraţilor nu pot fi concepute, mai arată CSM.
Tratament special pentru unii procurori
CSM arată că tratamentul diferenţiat propus prin relementarea care face obiectul controlului de constituţionalitate creează diferenţe de carieră chiar în rândul magistraturii din cadrul Ministerului Public.
Nu ar putea fi explicabil logic cum pentru promovarea la nivelul imediat superior, de parchet de pe lângă tribunal, legea prevede condiţii mai aspre de vechime, dar pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin direcţiile specializate, să prevadă o vechime mai mică (prin luarea în calcul a duratei cursurilor la Institutul Naţional al Magistraturii), se mai menționează în memoriu.
CSM argumentează că nu poate fi explicat rezonabil cum este posibil ca un procuror, pentru a putea funcţiona la parchetul de pe lângă o curte de apel să promoveze două examene, din grad în grad şi să funcţioneze anterior efectiv la parchetul de pe lângă tribunal timp de doi ani, însă pentru a putea funcţiona direct în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la direcţiile specializate, să nu fie necesar niciun concurs de promovare, nicio parcurgere de niveluri jurisdicţionale anterioare şi o vechime în funcţie mai mică, în condiţiile în care nivelul de parchet de pe lângă o curte de apel este inferior ierarhic celui aferent Direcției Naționale Anticorupție și Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Concursul de admitere la direcţiile specializate nu este similar concursurilor de promovare şi, oricum, el poate fi ignorat prin procedeul delegării, astfel încât pentru a funcţiona efectiv, procurorul nu ar trebui să îl promoveze nici măcar pe acesta, explică CSM.
