Premium
Consiliul Superior al Magistraturii a atacat cu recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizia din luna aprilie prin care judecătoarea Raluca-Ecaterina Toma, de la Curtea de Apel Bucureşti, a desfiinţat decizia Secţiei pentru procurori a CSM şi a obligat instituţia să-i recunoască Laurei Codruţa Kovesi, fără concurs, gradul profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ÎCCJ nu a stabilit încă un prim termen pentru judecarea recursului. Ironia sorţii, cauza ajunge la Secţia contencios a ÎCCJ, condusă de viitorul preşedinte al ÎCCJ, Corina Corbu, una dintre victimele DNA. Aceasta a fost anchetată într-un dosar DNA (dosarul Bîrsan), suspendată din magistratură şi ulterior achitată definitiv.
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) explică într-o manieră originală de ce a desfiinţat o decizie a CSM şi a stabilit că Laura Codruţa Kovesi poate obţine gradul de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fără concurs. STIRIPESURSE.RO a publicat recent, în exclusivitate, motivarea deciziei CAB din 9 aprilie 2019. Documentul integral poate fi consultat AICI!
Potrivit legii, procurorii care activează la DNA şi DIICOT capătă temporar grad de PÎCCJ, pe perioada desfăşurării activităţii la parchetul special. Odată întorşi la parchetul de unde provin, aceştia recapătă şi gradul profesional dobândit prin examen. Această procedură a fost reglementată prin OUG 56/2009, care introduce un nou alineat în articolul 75 din legea 304/2004 şi, recent, prin modificarea articolului 54 din Legea 303/2004. Judecătoarea Raluca-Ecaterina Toma, de la Curtea de Apel Bucureşti, a ignorat însă prevederea din 2009, susţinută şi de o decizie a CCR, şi a făcut apel doar la modificarea de anul trecut a Legii 303, concluzionând că prevederile nu se aplică retroactiv.
Începând cu anul 2007, un număr mare de procurori care au activat în cadrul DIICOT și DNA, revenind la posturile ocupate anterior, au solicitat recunoașterea gradelor profesionale specifice DIICOT și DNA, fără să fi parcurs procedurile de concurs în vederea obținerii acestora. Deşi CSM a respins solicitările, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în mod constant asemenea cereri prin hotărâri irevocabile. Această discriminare a luat sfârşit odată cu adoptarea OUG 56/2009.
OUG 56/2009 a ajuns şi la CCR, la sesizarea ÎCCJ, iar Curtea a stabilit, prin decizia 16/2011, că obţinerea gradului profesional fără concurs, în virtutea ocupării temporare a unei funcţii, reprezintă o discriminare, o diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage.
Împotriva recunoaşterii gradelor profesionale fără concurs se exprima în 2009 şi Forumul Judecătorilor: "O rupere nejustificată a echilibrului în rândul magistraţilor este cauzată de crearea jurisprudenţială a unei căi lăturalnice pentru anumiţi procurori pentru accedere în gradul cel mai înalt şi, posibil, omisso medio, prin eludarea concursurilor la care judecătorii şi ceilalţi procurori sunt supuşi. Această situaţie contravine, totodată, şi dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare."
În ciuda argumentelor legale, Curtea de Apel Bucureşti a apelat la diverse artificii logice pentru a argumenta că gradul profesional de PÎCCJ, odată câştigat prin numirea într-o funcţie de conducere, nu mai poate fi pierdut. Judecătoarea de caz susţine chiar că, în caz contrar, actele întocmite de Kovesi în funcţiile de conducere deţinute ar putea fi lovite de nulitate. CAB contrazice Secţia pentru procurori a CSM şi în privinţa parchetelui la care trebuia să revină Kovesi după demiterea de la DNA. În opinia judecătoarei, parchetul de la care provine Kovesi este PÎCCJ, nu DIICOT, aşa cum a considerat CSM.
