Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că atacul terorist de la Barcelona este de fapt un „asasinat în masă” și că aceasta este reacția teroriștilor din ISIS la pierderea de teren în Siria și Irak. Astfel de atacuri vor continua și oamenii trebuie să-și asume că ar putea cădea oricând victime în acest „război al asasinilor împotriva întregii lumi”, mai spune jurnalistul.
„Acesta nu e un atentat, e un asasinat în masă. Un atentat, așa cum s-a definit acest cuvânt de-a lungul vremii, presupune o componentă politică, ideologică, religioasă, revendicări. Acesta e un asasinat în masă. Rambla e probabil cel mai cosmopolit loc din lume, acolo se poate găsi orice cetățean al planetei, din America, până în România, Indonezia sau Japonia. Printre morți pot foarte bine să fie niște musulmani practicanți cât se poate de liniștiți și onești”, a spus Cristian Tudor Popescu (...)
„Lumea civilizată nu are altceva de făcut decât să lupte împotriva acestor asasini. E un război în care vor muri oameni. Nu pot fi împiedicate astfel de asasinate, ele vor veni și în următoarele luni, ani. Nu se poate face nimic din punctul ăsta de vedere. Trebuie să ne întărim în cuget și să ne asumăm în clipa în care ne aflăm oriunde în lume, chiar dacă ne petrecem vacanța în România sau plecăm în străinătate, în orice moment trebuie să ne gândim că putem cădea victimă a acestui război al asasinilor împotriva întregii lumi”, a adăugat el. (Mai multe detalii AICI)
contributors.ro:
Jean Baptiste Colbert, Ministru de Finanțe francez, spunea că arta taxării este atunci când jumulești o gâscă vie pentru a smulge cât mai multe pene cu cât mai puțină sâsâială. Povestea cu TVA-ul defalcat este taman pe dos, pentru două pene și trei fulgi smulse cu patentul, gâsca este aproape pusă la pământ și va gâfâi serios, vânătă şi chinuită. Sistemul vechi era cel în care preluai banii integral pe o marfă, puteai să folosești banii respectivi ca rulaj pentru a-ți plăti furnizorii, iar la un moment dat, pe 25 ale lunii erai pasibil de a plăti TVA pe toate tranzacțiile respective, un singur virament pe o singură lună. Noul sistem va defalca banii într-un cont separat (practic, va fi o plată pe suma netă şi o plată separată în contul de TVA). Acel cont (urmează să vedem normele metodologice în clar) nu poate fi atins decât cu acordul Fiscului, chestiune care va presupune în primul rând o diminuare a cash-ului existent pentru plăți curente, o indisponibilizare a respectivilor bani în acel cont separat, fără ca statul să încaseze neapărat mai mult în acest fel. Pentru umplerea acestui gol de cash, din punct de vedere cashflow, companiile vor fi obligate fie să se împrumute mai mult, fie să-și diminueze plățile către furnizori, fie să-și amâne niște plăți pe lanţ, astfel încât este de preconizat o încetinire a vitezei de rulaj a banilor din economie și o gripare a circuitului esențial într-o economie capitalistă, anume circuitul bani – marfă – bani.
Pentru iniţiaţi și pentru BNR-iști autiști este posibil de asemenea să se modifice corelativ viteza de rulare a banilor în economie (money velocity), una dintre piesele de bază pentru calcularea indicatorilor macro. Concret, din mai multe plăți, viteza de rulare a banilor în economie e posibil să se încetinească astfel (cei care au blocate nişte sume suplimentare într-un cont separat e posibil să îşi încetinească furnizorii la rândul lor), încât să existe inclusiv niște modificări neanticipate asupra ratei de inflație, pe lângă exploziile de consum, salarii şi preţuri la energie. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Eforturile reunificării făceau din Germania la începutul mileniului una dintre cele mai lente economii vest-europene. Acum Germania a devenit motorul de creştere al Europei şi cel mai mare investitor străini pentru economiile est-europene în funcţie de numărul locurilor de muncă create.
Este o poveste de succes în care companiile germane şi-au îmbunătăţit competitivitatea la nivel internaţional ieftinind forţa de muncă de acasă şi mutând o parte din producţie în Europa de Est, unde forţa de muncă era şi mai ieftină.
Trimestru doi a adus pentru economiile est-europene creşteri care au sfidat toate estimările. Unul dintre rolurile principale în această performanţă l-au avut exporturile. Dintre pieţele de destinaţie ale Europei emergente se distige clar Germania. Către această piaţă se duceau anul trecut 21% din exporturile României, 32% din exporturile Cehiei şi 27% din exporturile Poloniei şi Ungariei. Deşi noul guvern polonez a cerut distanţarea de Germania, relaţiile comerciale dintre cele două ţări au ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie. Audi şi Daimler şi-au construit adevărate redute de producţie în Ungaria. Cea mai mare fabrică de motoare a Audi este în Ungaria. Skoda, marca auto simbol a Cehiei, este deţinută de Volkswagen. Producătorul german de piese auto Continental instruieşte ingineri români, iar retailerul german Kaufland acaparează piaţa de retail din România. Cele mai mari zece companii germane din România au peste 50.000 de angajaţi.
În perioada 2003 - mai 2017, companiile germane au creat 654.922 în Europa de Est , dintre care 33% în sectorul auto, potrivit Financial Times. Spre comparaţie, companiile americane au creat în perioada analizată 639.093 locuri de muncă, iar Austria 385.313 locuri de muncă. Spre deosebire de nemţi, americanii şi mai ales austriecii au investit mai mult în sectoare care angajază mai puţină forţă de muncă, cum este cel al imobiliarelor. Franţa a mai investit masiv în sectorul auto est-european, în România şi Cehia, companiile franceze fiind responsabile de crearea a 272.661 locuri de muncă în perioada 2003 - mai 2017. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Ascensiunea „democraţiei iliberale“ în Europa reprezintă una dintre cele mai periculoase tendinţe ale acestei epoci. De obicei, regimurile politice de acest tip au în centrul lor un lider care concentrează puterea în mâinile sale, uneori chiar prin eliminarea controalelor instituţionale şi a echilibrului între instituţii.
Iar cele mai vizibile manifestări ale acestui fenomen sunt reprezentate de Rusia lui Vladimir Putin, Turcia lui Recep Tayyip Erdogan şi Ungaria lui Viktor Orban, scrie Daniel Gros, directorul Centrului European pentru Studiul Politicilor cu sediul la Bruxelles, într-un editorial publicat pe platforma online Project Syndicate.
Analizând modul în care liderii „iliberali“ au reuşit să-şi menţină sprijinul popular, Gros, care a lucrat pentru Fondul Monetar Internaţional şi care a fost consilier economic în cadrul Comisiei Europene şi Parlamentului European, atrage atenţia că nu numai manipularea şi controlul exercitat de ei asupra presei sunt importante.
Principalul motiv al succesului acestor lideri, care se poziţionează drept antioccidentali, constă în urmarea aşa-numitului Consens de la Washington, un set de politici economice pe care o ţară în curs de dezvoltare ar trebui să le urmeze pentru a se înscrie pe calea unei dezvoltări susţinute. Un rol central este jucat de politicile macroeconomice prudente, menite să aducă performanţe pe termen lung, şi de pieţele deschise.
Gros susţine că Rusia este reprezentativă pentru acest model, adăugând că, sub conducerea lui Viktor Orban, Ungaria a urmat şi ea o politică fiscală prudentă, iar Recep Tayyip Erdogan a mers pe această cale încă din momentul în care a ajuns la putere. (Mai multe detalii AICI)
