Premium
În opinia jurnalistului Cristian Tudor Popescu, conflictul dintre cei doi lideri ai PSD și ALDE este cât se poate de real și dezvăluie ce urmărește de fapt Călin Popescu Tăriceanu prin pozițiile sale publice din ultima vreme.
Digi24:
Jurnalistului i-a atras atenția o declarație de joi a lui Călin Popescu Tăriceanu, care a spus că România nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE.
Replica lui Liviu Dragnea a venit la scurt timp. „Nu am înțeles la ce se referă domnul Tăriceanu. Guvernul e foarte bine pregătit să gestioneze președinția Consiliului UE, Camera Deputaților e foarte pregătită”, a declarat Liviu Dragnea.
„Interesele lor sunt divergente, în momentul de față. Călin Popescu Tăriceanu vrea să-și reseteze imaginea în ochii europenilor, în ochii Uniunii Europene. De aceea are astfel de poziții. Ce a spus acum? Că România nu este pregătită pentru președinția UE? Este foarte adevărat”, a precizat Cristian Tudor Popescu.
Jurnalistul a reamintit că în ultimii ani, Tăriceanu „avut o poziție, de multe ori, mai dură și mai virulentă, mai agresivă decât Dragnea la adresa Uniunii Europene, la adresa Departamentului de Stat al Statelor Unite”. „A fost de o obrăznicie...a insultat acele organisme domnul Tăriceanu. Și, acum, vine să ne spună că nu suntem pregătiți. V-am spus ce face: încearcă să dea mai bine către Bruxelles, pentru că vrea să ajungă președintele României”, a conchis Cristian Tudor Popescu. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Curtea de Apel din Paris a confirmat faptul că fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy trebuie trimis în faţa unui tribunal corecţional pentru a fi judecat pentru „finanţare ilegală” a campaniei sale electorale din 2012. O decizie pe care fostul şef de stat a contestat-o depunând un recurs în faţa Curţii de casaţie.
Nicolas Sarkozy este urmărit pentru că şi-a depăşit plafonul cheltuielilor electorale pentru campania sa prezidenţială din 2012. In loc de pragul autorizat de 22,5 milioane de euro, Sarkozy ar fi cheltuit practic dublu, adică aproape 43 de milioane. Ex-preşedintele şi directorul campaniei sale ar fi fost avertizaţi de exces de către contabilul campaniei, ceeace însă Sarkozy neagă. Asta în ciuda faptului că fostul director adjunct al campaniei sale a recunoscut existenţa fraudei în acest scandal botezat „afacerea Bygmalion” după numele societăţii de comunicare care s-a ocupat de imaginea şi campania candidatului de atunci.
Consecinţele unor astfel de cheltuieli faraminoase au fost vizibile: „o ocupare maximă a spaţiului mediatic şi televizual prin multiplicarea mitingurilor spectaculoase” nota unul dintre judecătorii de instrucţie în ordonanţa de trimitere a lui Nicolas Sarkozy în faţa justiţiei alături de alţi 13 protagonişti ai afacerii.
Decizia de acum a Curţii de Apel din Paris, care nu face decât să urmeze rechizitoriul Parchetului general, reprezintă un pas suplimentar spre un proces al lui Nicolas Sarkozy în „afacerea Bygmalion”. Procedura judiciară nu s-a încheiat însă, ex-preşedintele făcând acum recurs în faţa Curţii de casaţie. In cazul în care la Casaţie Nicolas Sarkozy nu are câştig de cauză, va fi pentru a doua oară în istoria celei de-a 5-a Republici că un fost preşedinte va fi judecat într-o afacere politico-financiară. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Prim-ministrul Tsipras (care se dovedeşte astfel un excelent politician) a aşteptat ca ţara sa să iasă din prevederile planului de ajutor european şi internaţional care i-a readus ţara pe linia de plutire, a mai stat un pic pentru ca rezultatele economice ale foarte durelor măsuri de austeritate să se traducă în ceea ce este acum o reluare a creşterii economice şi, spectaculos, s-ar pregăti pentru o mişcare de mare spectacol.
Se bazează pe nişte fapte istorice certe: cei peste 1,4 milioane de morţi şi răniţi în timpul războiului din Grecia, ceea ce a însemnat aproape 19% din populaţia ţării. Se mai adaugă cei 70.000 de evrei deportaţi de armata germană în diferite lagăre de concentrare, niciunul dintre ei nescăpând cu viaţă. La acest număr se mai adaugă şi cei 130.000 de greci executaţi de trupele germane fie pentru participare la acte de rebeliune şi sabotaj, fie ca exemplu dat populaţiei pentru a insufla teroare şi supunere absolută.
Cei de la Der Spiegel mai spun că discuţiile urmează să înceapă cu ocazia vizitei pe care preşedintele german Frank-Walter Steinmeier o va face în curând la Atena. E vorba despre mulţi bani, iar suma de care pomeneam a fost fixată ca urmare a unui audit realizat în august 2016 realizat de o comisie parlamentară şi care spune că, într-adevăr, Germania datorează Greciei 269,5 miliarde euro cu titlu de despăgubiri de război precum, plus încă 10,3 miliarde euro ca despăgubiri pentru un împrumut forţat. Acest împrumut din 1941, după invadarea Greciei de trupele germane, a fost rezultatul presiunii directe făcute de Berlin care a obligat finanţele greceşti să-i acorde un împrumut fără dobândă de 476 milioane de Reicsmarks.
Deocamdată vor fi aceste discuţii de la Atena, dar cererea oficială va fi prezentată în Parlamentul European, în faţa Consiliului European şi a Curţii Europene de Justiţie precum şi la ONU.
„Grecia va face absolut tot ceea ce este necesar în primul rând pe plan diplomatic şi, dacă va fi necesar, pe cale legală, pentru ca această datorie istorică să ne fie înapoiată... A venit vremea ca guvernul german să recunoască, într-un climat de cooperare şi bună-credinţă, că problema aceasta nu a fost rezolvată şi, în consecinţă, va accepta să se aşeze la masa de negocieri" - a declarat Tsipras în timpul ceremoniei de omagiere a memoriei celor 317 oameni ucişi de nazişti în 1943 în localitatea Kommeno. (Mai multe detalii AICI)
