Scriitorul și gazetarul Cristian Tudor Popescu a criticat atitudinea președintelui României, Nicușor Dan, cât și cea a ministrului de Externe, Oana Țoiu, în problema Groenlandei.
„Cu un ministru de Externe inexistent și un președinte Aghiasmă, România nu e luată în seamă de nimeni”, spune Cristian Tudor Popescu, într-o postare pe Facebook.
Critici dure la adresa președintelui Nicușor Dan
„Cum ridicol și umilitor este curluntrismul practicat de președintele Nicușor Dan. Domnia-sa se declară „îngrijorat de escaladarea replicilor dintre SUA și UE” și „face un apel la dialog”. Trump invită România în diversiunea și subversiunea prin care vrea să înlocuiască ONU cu Consiliul său personal de 60 de țări, inclusiv Rusia, al cărui președinte se autoproclamă. N. Dan nu dă niciun răspuns. El crede că merge ca la noi, unde a o lălăi, a amâna, a nu lua nicio decizie tranșantă (în afară de a-l concedia pe consilierul Ludovic Orban) poate fi o „politică”, vândută drept „echilibru”. În momente critice ca acestea, ca să însemni ceva, sunt necesare atitudini clare și ferme. Polonia anunță că nu trimite trupe în Groenlanda. Italia, prin vocea Giorgiei Meloni, respinge net atitudinea lui Trump față de Groenlanda și Danemarca. Ungaria e cu totul de partea lui Trump. Canada spune că nu va plăti miliardul cerut de triplul președinte. Franța „nu intenționează să dea un răspuns favorabil” ofertei venite de la Washington. Austria, deși nu e membru NATO, susține suveranitatea Groenlandei. Curluntrismul de Dunărea de Jos nu merge în Atlantic, că valurile sunt mari și cazi din ambele ambarcațiuni”, a spus pe Facebook CTP.
„Cricarii naziști ai lui Trump”
Cristian Tudor Popescu a avut un mesaj critic și cu privire la administrația Donald Trump, despre care spune că sunt „circari naziști”.
„Curluntrismul de Dunărea de Jos nu merge în Atlantic
Marele Dealer Trump nu a negociat nimic cu nimeni până acum. Poate cu excepția lui Putin, căruia i-a cedat teritorii, dar nu din Statele Unite, ci din Ucraina! În rest, nu face decât să articuleze ritos și agresiv ce vrea și că se așteaptă să i se satisfacă cheremul pe loc. Ciraci de-ai lui, Scott Bessent, șeful Trezoreriei, sau Stephen Miller, big shit la Casa Albă, sunt și mai explicit naziști. Bessent: „Europa nu trebuie să dețină Groenlanda. Europa arată slăbiciune, SUA arată putere”. Miller: „Danemarca nu merită Groenlanda, care e cât un sfert din suprafața SUA. Danemarca, o țară mică, cu o economie mică, cu o armată mică, nu e în stare să apere, să controleze, să populeze Groenlanda. Acest teritoriu trebuie să aparțină Statelor Unite”.
De fapt, singura idee de politică internațională, singura lege a lui Trump, îi aparține lui Adolf Hitler – Lebensraum. „Spațiu vital” pentru Germania (SUA), care este o țară nu suficient de mare teritorial pe cât este de puternică militar și economic. Germanii (americanii albi) sunt superiori altor rase, care nu merită să posede atâta pământ. Ăsta a fost „argumentul” lui Hitler pentru a invada Europa și URSS.
În sfârșit, poate nu prea târziu, puterile europene au înțeles că orice dialog cu un agresor feroce este inutil („Discuțiile de pace sunt bune să liniștească oile înainte de a fi duse la abator” – Adolf Hitler). Trimit trupe și echipament militar în Groenlanda și îl amenință pe Trump cu o „rachetă” intercontinentală de 93 miliarde euro, alcătuită din restricții și interdicții pe piața UE pentru companiile americane, în special cele de AI. Forța, reacția dură e singurul limbaj pe care îl pricepe Trump. Orice solicitare de noi „convorbiri” cu dictatorul american din partea Europei este ridicolă și umilitoare”, a concluzionat Cristian Tudor Popescu, în analiza sa.
Preluarea Groenlandei de către Trump
Donald Trump a reluat demersurile pentru ca SUA să preia controlul Groenlandei, un teritoriu danez autonom, afirmând că Washingtonul trebuie să deţină insula pentru a descuraja Rusia și China.
Preşedintele american a spus că locaţia şi resursele sale fac ca Groenlanda să fie vitală pentru securitatea naţională, provocând obiecţii din partea Danemarcei şi a conducerii autonome a insulei.
Deşi Rusia nu a revendicat Groenlanda, monitorizează de mult timp rolul strategic al insulei în securitatea Arctică, dată fiind poziţia sa pe rutele din Atlanticul de Nord şi prezenţa a unei baze majore a armatei SUA şi de supraveghere a spaţiului.
Kremlinul a numit Arctica zonă de interes naţional şi strategic pentru Rusia și a afirmat anul trecut că urmăreşte îndeaproape dezbaterea dramatică în jurul Groenlandei.
Invazia din 2022 a Rusiei în Ucraina a fragmentat mult cooperarea arctică. În condiţiile în care schimbarea climatică deschide noi rute şi lasă se întrevadă noi perspective de resurse, regiunea a devenit mai disputată, comentează Reuters.
Comentează