Jurnalistul Cristian Tudor Popescu acuză că e subiectul unei dezinformări. CTP spune că pe internet circulă un clip în care el ar fi apărat muzica de la Beach, please. Criticat dur pentru cuvinte pe care nu le-a rostit, de către jurnalistul Horia Ivanovici, CTP intervine și spune că totul e o minciună.
Cum mănânc suflete de copii
Credeam că în prima jumătate a acestui an am încasat maximum de minciuni sfruntate și lături, atât de la „popor”, cât și de la persoane publice. Mă înșelam, uitând un principiu fundamental în spațiul carpato-danubian: „Întotdeauna e loc de mai rău”.
La semnalarea unor „binevoitori”, văd o discuție de 5 minute pe youtube între redactorul-șef al site-ului Fanatik, dl Horia Ivanovici, și dl Neamitică Dragomir, sub titlul „Dialog incendiar după DECLARAȚIILE CONTROVERSATE ale lui CTP”. Din prima clipă, dl Ivanovici se aruncă într-o diatribă spumegoasă la adresa sus-numitului CTP, strigând din bojoci: „Mi-a venit să vomit, public îți spun domnule Cristian Tudor Popescu, mi-a venit să vomit”, „Să vrei să fii citit, băgat în seamă, pe spinarea copiilor noștri de 14 ani!...” (D. Dragomir: „Îi e foame lu CTP, îl doare la bască pe el de copii…”), „Mi-ai provocat repulsie, domnule Cristian Tudor Popescu, repulsie, n-o să mai citesc nimic din ce scrii, ever, niciodată!”, „Această filozofie a lui CTP, că el e un elevat, dar este un filozof al nemerniciei! Pe sufletele copiilor noștri de 14 ani!”, „Lu CTP ăsta chiar nu-i e frică de nimeni?”.
La un moment dat, dl Ivanovici și reproduce niște declarații pe care subsemnatul le-aș fi făcut despre festivalul „Beach, please!” și care i-au stârnit convulsia morală: „Muzica într-adevăr e urâtă. Dar e necesară muzica pentru copiii ăștia. E o descătușare. E un strigăt de revoltă al generației”.
Așa ceva n-am trăit vreodată în viața mea de gazetar. O minciună mai neagră decât bezna minții, un nigredo putrefact, o black hole.
Subsemnatul Cristian Tudor Popescu N-AM SPUS, N-AM SCRIS, NICIUN CUVÂNT, NICIO SILABĂ, VIRGULĂ, PUNCT despre festivalul „Beach, please!”. Cum să scriu despre un eveniment la care n-am fost present, și de la care nici măcar imagini la televizor n-am văzut, căci eram într-o perioadă de reducere a cantității zilnice de informații înghițite, din motive de sănătate.
Mă uit încă o data la clip. Fascinantă indignarea fumisterică cu care dl Ivanovici mă face albie de porci, sub îndrumarea magistrală a dlui Dragomir. Și știu ce urmează: indiferent ce voi scrie de acum înainte, chiar dacă dl Ivanovici nu mă mai citește, vor fi destui comentatori ce vor posta sistematic, într-o veselie, că sunt un pedofil bătrân, care mănâncă sufletele copiilor de 14 ani…
Comentează