Cultura şi civilizaţia bănăţeană la expoziția 'Patrimonium 2020', lansată de Muzeul Naţional al Banatului

Muzeul Naţional al Banatului (MNB) a lansat prima expoziţie cu public, în cadrul evenimentului ''Patrimonium 2020'', deschisă până în 30 iunie, care prezintă o selecţie de bunuri culturale de valoare, achiziţionate în perioada pandemiei, precum şi piese descoperite de arheologi pe şantierele organizate anul trecut în judeţ.

Povestea fiecărei achiziţii a fost relatată în cadrul vernisajului de joi seara, de către muzeografi ai MNB şi de curatori ai expoziţiei, Marius Cornea, Raoul Şeptilici şi Dan Leopold Ciobotaru, alături de managerul muzeului, Claudiu Ilaş.

Dan Leopold Ciobotaru a punctat faptul că prin astfel de achiziţii, nume care astăzi au dispărut "de pe piaţă", îşi păstrează perenitatea. "Obiectele, pozele de familie, după două-trei generaţii se uită, dar în muzeul nostru, se păstrează", a afirmat Ciobotaru.

Muzeograful Raul Şeptilici a remarcat absenţa tinerei generaţii din rândul colecţionarilor, majoritatea celor care au donat crâmpeie din micile lor tezaure fiind la apogeul vieţii.

"Sunt oameni ajunşi la apogeul vieţii, când îşi donează colecţii, valori. Vorbim despre schimbul de generaţii. Lipsesc copiii tinerii, care altădată se ocupau de filatelie, de exemplu, dar astăzi nu-i mai regăsim", a spus Raul Şeptilici.

Muzeograful Marius Cornea, pasionat de descoperirea persoanelor care deţin astfel de valori din spaţiul cultural al Banatului şi care a îmbogăţit patrimoniul MNB cu peste 7.000 de piese noi în trei ani, a relatat că au fost 12 luni extrem de palpitante.

"Am intrat în multe case, cu familii care deţin aceste mici tezaure ale Banatului. Lista donatorilor este foarte lungă, sunt mici universuri pe care noi le-am explorat. Aceste persoane au donat sau au vândut MNB mici crâmpeie din ceea ce a însemnat odinioară cultura şi civilizaţia bănăţeană", a menţionat Marius Cornea.

El a adăugat şi câte o mică poveste care se află în spatele fiecărei donaţii primite de la familii de medici, avocaţi, profesori sau urmaşi ai acestora.

Astfel, dr. Horia Vermeşan a donat piese de mobilier, pictură, sticlărie, metal, ceramică, un Tabernacul de sec XVIII.

Artistul plastic şi bijutierul Marieta Pamfil a lăsat MNB 11 lucrări plastice create pentru mama sa, Olga, care în anii '30 a fost muza mai multor pictori, care au adorat-o pe "femeia în albastru" şi care, în cele din urmă, a acceptat să se căsătorească după cel de-al Doilea Război Mondial, cu medicul psihiatru Eduard Pamfil.

Familia ing. Ioan Radu şi dr. Ana Maria Radu au revenit anul trecut din Canada, pentru a lichida un apartament închis 20 de ani, într-o casă a marii burghezii de odinioară.

"Împreună cu Dan Ciobotaru am explorat această capsulă a timpului, de 20 de ani. Am făcut explorări şi expertize a diferitelor obiecte şi în marea generozitate, familia a donat MNB foarte multe obiecte. Lumea copilăriei din România socialistă este ilustrată prin sute de cărţi tipărite şi publicate la Poligrafia Helicon. Au donat sticlărie, porţelan, faianţă în stilul Art Nouveau, Art Deco, dorind să perpetueze memoria unei familii din burghezia timişoreană şi orădeană, prin această donaţie", a afirmat Marius Cornea.

Fiica avocatului Ioan Ţechea, viceprimar al Timişoarei în anii '30, deţinătoare a unui mic tezaur de textile istorice, a donat garderoba de gală a tatălui său, care de acum se regăseşte în patrimoniul MNB.

Campania MNB de achiziţionare de noi obiecte de patrimoniu a creat o emulaţie şi în rândul propriilor angajaţi, mulţi dintre ei făcând donaţii, iar o fostă angajată a donat un bogat tezaur grafic, de peste 200 de piese.

"Ceea ce vedem aici reprezintă doar o parte din piesele achiziţionate pe parcursul anului trecut. O expoziţie bine închegată, cu zeci de poveşti din spatele acestor obiecte", a încheiat Marius Cornea.