Cum a contribuit mișcarea #rezist la condamnarea României și explozia populismului

Autor: Bogdan-Ion Jelea, analist politic

Publicat: 05-02-2024

Actualizat: 06-02-2024

Article thumbnail

Sursă foto: www.tribuna.ro

Acum un deceniu s-a născut curentul protestatar, suspectat de mulți că ar fi fost încurajat și stipendiat de diverse ONG-uri ale unor miliardari străini.

Într-un război economic declanșat în jurul potențialului aurifer de la Roșia Montană, tinerii frumoși și liberi s-au unit pentru a salva localitatea de exploatația cu cianuri. Sub presiunea unor manifestații și marșuri, guvernul Ponta a dat înapoi, în ciuda evidentelor avantaje financiare și sociale pentru România.

Experții spun că la Tribunalul de Arbitraj țara noastră ar fi avut șanse mari la o soluție favorabilă, și nu cum se anunță pe surse, că este iminentă o condamnare la plata a miliarde de euro despăgubiri, dacă reclamantul nu ar fi putut să argumenteze reaua-voință, dovedită prin decizia Cabinetului emanat de incendiul de la clubul Colectiv, condus de Dacian Cioloș de această dată, care a inclus situl pe lista UNESCO.

Sub presiunea aceleiași mișcări, oripilate de tragedia din 2015, Victor Ponta a demisionat, iar un om nevinovat (Cristian Popescu Piedone) a stat în detenție un an de zile. „Pagube colaterale” probabil, în viziunea păpușarilor. Consecința: prima posibilă pagubă din buzunarele românilor ar putea atinge 4 miliarde de euro, sumă amețitoare chiar și prin comparație cu veccinurile inutile în valoare de aproape 1 miliard, comandate de Cabinetul Cîțu.

Evoluția

Mai târziu, același laborator a folosit creuzetul verificat, propunând încă o rețetă salvatoare, aceea a Bucureștiului. Dacă în 2016 nu a funcționat decât la nivelul întregii Românii, prin apariția USR (Uniunea Salvați România) și trimiterea în Parlament a portavocilor, tăvălelii pe holuri, injuriilor și hărțuirii, abia în 2020 s-a reușit salvarea Capitalei, salvare al cărei bilanț indică până la această oră eșecul administrative de proporții: o scădere a contribuției Bucureștiului în PIB cu 7%, echivalând cu jumătate din deficitul țării, trafic sugrumat permanent, gropi și termoficare cvasi-inexistentă, despăgubiri în procese pierdute pe bandă rulantă, din banii contribuabililor. Deci alte miliarde pagubă pentru orașul încăput pe mâna nepricepuților.

După ce salvatorii se încălziseră la guvernare în 2016, au revenit cu forțe proaspete alături de PNL în 2020, pentru ca după numai un an să se aplaude singuri în timp ce își anunțau abandonul. Totuși, modelul acestora de a face politică a fost preluat de populiștii „de dreapta”, dacă le putem spune așa. În vreme ce „progresiștii” făceau temenele oricărui aterizat din străinătate la Otopeni, „unioniștii” dacopați propun „sanctificarea” lui Decebal sau Burebista.

Astăzi

În zilele noastre se mai face remarcată și o doamnă corpolentă, pe lângă care George Simion devine campionul decenței și bunei-cuviințe. Iată cum demersurile oculte, menite să instituie forțe „civice” drept legitime în decizia politică, după modelul ONG-ist de import, au ajuns să facă tocmai jocul curentelor denumite „suveraniste”.

Nu că ar fi mulți în stare să definească ideologic suveranismul, însă asta e altă discuție. Regizorii sălvatorismului se dau azi cu capul de pereți pentru că monstrul creat e dificil de temperat. Și asta pentru că el răspunde unor așteptări absolut firești ale unei părți a societății. Deși discursul USR sau AUR este la fel de teleologic, vizând exclusiv niște idealuri pe cât de înalte, pe atât de greu tangibile, o parte a votanților se simte reprezentată de cele două formațiuni. Iar în democrație, votul universal acordă fiecărui elector aceeași greutate la urne.

Populismul nu poate fi combătut cu propria lui rețeta

De aici apare a doua mare miză greșit asumată: izolarea populiștilor. Nu întâmplător evit să le spun extremiști. Dar această sperată reducere a curentului populist se poate face doar cu politici publice bine gândite și cu bună guvernare. În niciun caz disprețuind sau batjocorind votanții acestor formațiuni.

Ultima stigmatizare a fost încercată tot de „rezistenți”, în 2016, când batjocoreau electoratul PSD. Care a obținut 46% în alegeri, dovadă a eșecului rețetei. În fine, desi poate cu asta trebuia să începem, fiind argumentul principial fundamental: democrația înseamnă respectul pentru toți cetățenii, singura metodă de a reduce clivajul social adâncit, în pofida imperativelor constituționale, de către cei mai legitimi aleși ai poporului în ultimii 20 de ani. Iar singura formă autentică de patriotism este înfăptuirea aspirației românilor pentru a vedea din partea elitei politice dovezi de onoare, demnitate și curaj!

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri