Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a intrat "insuficient" pregătită în "furtuna" creată de pandemia de COVID-19, însă judecătorii au reuşit să soluţioneze chiar şi în aceste condiţii mai multe dosare faţă de anul precedent, a declarat, miercuri, preşedintele Instanţei supreme, Corina Corbu.
"Ştim cu toţii că, pe parcursul anului 2020, la nivel mondial s-a creat o stare de fapt cu totul nouă, cel puţin pentru generaţia noastră. Principii fundamentale şi considerate imuabile au fost repuse în discuţie pentru apărarea altor valori publice, precum viaţa şi sănătatea populaţiei. Măsurile de securitate sanitară au fost susţinute sau au fost contestate, după caz. Raporturile comerciale, cele de serviciu, familiale sau personale au fost afectate sau au dobândit forme sau valenţe inovative. Provocările noi au accentuat problemele vechi, iar polarizarea socială şi tensiunile pe care le generează s-au acutizat. În această furtună creată de pandemie, Înalta Curte a intrat insuficient pregătită pentru gestionarea unei situaţii pentru care nu existau precedente sau bune practici", a spus Corina Corbu.
Potrivit acesteia, a fost necesară reorganizarea, pentru ca activitatea de judecată să nu fie întreruptă şi să se desfăşoare cu respectarea legii şi a măsurilor de securitate sanitară.
"În acest context, o serie de probleme amânate an de an s-au cronicizat brusc şi mă refer aici doar la câteva dintre ele: insuficienţa spaţiilor de lucru, cu impact direct asupra posibilităţii reorganizării sălilor de judecată şi a birourilor pentru asigurarea distanţării sociale; supraîncărcarea care a continuat să genereze probleme majore, precum prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor şi a redactării peste termen; caracterul arhaic al circuitelor administrative, gradul redus de digitalizare şi inadaptarea normelor procedurale în raport cu o situaţie de criză", a explicat şefa Instanţei supreme.
Corbu a evidenţiat că Înalta Curte a reuşit să funcţioneze parametri normali, nefiind amânate nici măcar procedurile de recurs în interesul legii sau de dezlegarea unei chestiuni de drept, care necesită participarea unui număr mare de judecători.
Ea a menţionat volumul mare de activitate, arătând că preşedintele unei Instanţe supreme dintr-o ţară europeană s-a mirat de numărul "neverosimil" de mare al dosarelor aflate pe rolul ICCJ.
"În cursul anului trecut, preşedintele unei alte instanţe, dintr-o ţară europeană cu o populaţie mai mare decât cea a României, a solicitat o serie de date statistice întrucât dorea să analizeze efectul pandemiei asupra Instanţelor supreme din mai multe state europene. Dacă îmi amintesc bine, i-am transmis doar numărul de dosare rulate şi numărul de şedinţe de judecată. A doua zi, am fost întrebată, evident, cu politeţea de rigoare, dacă nu este vorba de o eroare de tehnoredactare, pentru că din perspectiva lui cifrele erau neverosimil de mari pentru ceea ce trebuie să însemne o instanţă europeană", a afirmat Corina Corbu.
Datele statistice referitoare la activitatea Instanţei supreme, a subliniat ea, nu reflectă caracterul excepţional al anului 2020.
"Dacă vom examina capitolul de indicatori statistici din raport vom constata că, în cifre, nu se reflectă caracterul excepţional al anului 2020 şi asta ca urmare a măsurilor de repunere rapidă a cauzelor pe rol după încheierea stării de urgenţă şi a înjumătăţirii din proprie iniţiativă a vacanţei judecătoreşti. Concret, în ceea ce priveşte volumul de activitate, Instanţa supremă a înregistrat o variaţie de sub 2.000 de dosare faţă de anul anterior, fiind rulate un total de 26.976 de cauze, volum total atipic pentru o Instanţă supremă, al cărei rol primordial ar trebui să fie asigurarea interpretării unitare a legii. Numărul cauzelor soluţionate a crescut în anul 2020 faţă de anul 2019 cu peste 1.100 de dosare, ajungând la 15.404 cauze, un număr extrem de mare, iar stocul de dosare aflate pe rol, la finalul anului, a scăzut cu mai puţin de 3.000 de dosare, ceea ce înseamnă că judecătorii Înaltei Curţi au soluţionat în condiţii de pandemie un număr mai mare de dosare, decât cele soluţionate în anul 2019. Aceste cifre demonstrează că Instanţa supremă a trecut testul rezilienţei pe tot parcursul anului 2020", a precizat Corbu.