Premium
Guvernul are o listă cu 115 proiecte de investiţii publice prioritare pentru bugetul pe anul viitor. În următorii ani, acestea necesită fonduri totale de peste 63 miliarde lei, unele dintre proiecte având termene de finalizare mai mari faţă de cele anunţate oficial.
Din totalul celor 63 miliarde lei, necesarul de finanţare până în 2020, un total de 39,1 miliarde lei trebuie acoperit doar din bugetul de stat.
Proiectele au fost propuse spre a fi introduse în proiectul de buget pe 2015 de Secretariatul General al Guvernului (73 de investiţii), Ministerul Transporturilor (24), Ministerul Mediului (7), Ministerul Justiţiei (3), Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei (câte două), Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educaţiei şi Serviciul de Protecţie şi Pază (câte unul), iar valoarea cumulată şi actualizată a acestora depăşeşte, conform documentului obţinut de MEDIAFAX, cifra de 114,5 miliarde lei.
Dintre acestea, 70 de proiecte (care mai necesită o finanţare de 48,79 miliarde lei (77% din total), din care 33,58 miliarde lei din bugetul de stat) au un stadiu fizic de execuţie cuprins între 0,01% şi 99,9%, 25 de proiecte ( 482,2 milioane lei (0,76% din total), din care 458,1 milioane lei din buget) sunt finalizate integral, dar fără achitarea tuturor facturilor, iar 20 de proiecte (13,8 miliarde lei (21% din total), din care 5,1 miliarde lei din buget) nu sunt încă începute.
Pentru proiectele încă neîncepute se va încerca obţinerea de fonduri externe nerambursabile, o altă variantă fiind sistarea unora dintre acestea.
Conform legii, înainte de aprobarea bugetului, Ministerul Finanţelor este obligat să prezinte Guvernului lista proiectelor de investiţii publice semnificative prioritizate care urmează să fie finanţate prin bugetul de stat, proiectele fiind selectate în funcţie de oportunitate, justificare economică şi socială, suportabilitate financiară, perioada rămasă până la finalizare, angajamentele asumate de România cu instituţiile financiare internaţionale.
Pentru unele dintre proiectele incluse pe listă, anii indicaţi ca dată programată a terminării sunt uşor mai mari decât cei anunţaţi în mod oficial ca termen de finalizare.
Astfel, pentru tronsonul Suplacu de Barcău-Borş, parte a autostrăzii Transilvania, pentru care termenul de finalizare a fost indicat de fostul ministru al Transporturilor Dan Şova ca fiind 2016, anul programat de terminare este 2017, iar pentru tronsonul Mihăieşti-Suplacu de Barcău, anunţat spre finalizare de aceeaşi sursă pentru 2017, data de finalizare din document este cu un an mai târziu, în 2018.
Celelalte tronsoane ar trebui să fie încheiate în 2015 (Gilău-Nădăşelu), în 2016 (Târgu Mureş-Ogra şi Ogra-Câmpia Turzii) şi în 2017 (Nădăşelu-Mihăeşti).
Stadiul fizic de execuţie a întregii autostrăzi, începută în urmă cu zece ani, este de doar 20%, iar statul mai are de plătit, conform documentului, 6,1 miliarde lei, totul de la bugetul de stat.
Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu firma americană Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări şi a fost reziliat în mai 2013, iar pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii, de 415 kilometri, statul român a plătit 1,2 miliarde de euro companiei americane.
Şi autostrada Bucureşti-Braşov este pe lista proiectelor luate în calcul în bugetul de anul viitor, cu estimarea că tronsonul Ploieşti-Comarnic va fi terminat în 2019, iar tronsoanele Bucureşti-Ploieşti şi Comarnic-Braşov vor fi finalizate în 2016. La acest moment, contractul pentru construcţia în concesiune a tronsonului Comarnic-Braşov nu a fost încă semnat, din cauza discuţiilor încă nefinalizate între firma concesionară şi finanţatori, iar ministrul Transporturilor, Ioan Rus, afirma că va stabili în această toamnă dacă sunt întrunite condiţiile de semnare a contractului, în caz contrar procedura urmând să fie reluată.
Autostrada, începută în 2007, are un stadiu fizic de execuţie de 31% şi mai necesită încă 5,9 miliarde lei, din care 2,6 miliarde lei din buget, în condiţiile în care 3,3 miliarde lei pentru Comarnic-Braşov ar trebui asigurate de către concesionar din surse proprii şi atrase.
Tronsonul Piteşti-Sibiu, pentru care autorităţile au asigurat că va fi amenajat ca drum expres până în 2020, iar ulterior ca austradă, nu este luat în calcul la finanţare pentru anul viitor.
Modernizarea canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră, inclusiv pentru înlocuirea echipamentelor vechi de aproape 40 ani, anunţată să fie încheiată în 2017, are ca dată de terminare "anul 2020 - în funcţie de alocaţii". Totatul necesar de finanţare până la finalizare se ridică la 1,1 miliarde lei, totul din bugetul de stat.
În schimb, noul sediu al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), construcţie începută în 2008 şi care mai necesită încă 44,9 milioane lei, va fi terminat anul viitor. Stadiul fizic de execuţie este de 75%, iar valoarea totală a lucrării se ridică la 175,9 milioane lei, integral din bugetul de stat.
Pe lista investiţiilor bugetate anul viitor se află şi linia de cale ferată Vâlcea-Vâlcele, o lucrare începută încă din iunie 1979 şi care ar urma, conform documentului, să fie încheiată la sfârşitul anului 2017. Lucrarea are un stadiu fizic de execuţie de doar 3% şi necesită încă 1,6 miliarde lei, integral de la buget, dintr-un total de 2 miliarde de lei.
Pe lista proiectelor propuse pentru bugetul pe anul viitor au mai fost incluse, printre altele, cele privind magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Pantelimon început în 2008, cu tronsoanele Drumul Taberei-Universitate (stadiul fizic de execuţie 30,2%, total necesar de finanţare de încă 1,8 miliarde lei, din care 1,4 miliarde lei din bugetul de stat, şi dată programată a terminării în 2020) şi Universitate-Pantelimon (stadiu de execuţie 6,8%, necesar de încă 3,3 miliarde lei, din care 3,2 miliarde lei din buget, dată a terminării 2020), varianta de ocolire a municipiului Braşov începută în aprilie 2012 (56%, 195 milioane lei, 74,6 milioane lei din buget, anul 2015), reabilitarea secţiunii Băneasa-Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa începută în octombrie 2000 (88,1%, 341,4 milioane lei, totul din buget, 30 septembrie 2015), laserul de la Măgurele început în 2012 (40%, 716,4 milioane lei, 240,6 milioane lei din buget, 31 octombrie 2015), reabilitarea DN 56 Craiova-Calafat începută în ianuarie 2011 (32%, 208,8 milioane lei, 65,6 milioane lei din buget, anul 2015), construcţia autostrăzii Lugoj-Deva începută în mai 2007 (25%, 1,6 miliarde lei, 894,7 milioane lei din buget, anul 2016), lărgirea la patru benzi a centurii Bucureşti sud proiectată în 2012 (10%, 903,7 milioane lei, totul din buget, cu termen de finalizare în 24 luni de la data emiterii ordinului de începere), reabilitarea părţii sudice a litoralului în zona Constanţei (Mamaia sud şi Tomis) şi Eforie Nord începută în 2013 (1,80%, 612,7 milioane lei, 89 milioane lei din buget, anul 2015), varianta de ocolire a municipiului Constanţa începută în octombrie 2011 (45%, 321,4 milioane lei, totul din buget, anul 2017), reabilitarea DN6 Alexandria-Craiova începută în mai 2011 (70%, 274,2 milioane lei, 106,2 milioane lei din buget, anul 2016), palatul de justiţie Prahova început în 1996 (60%, 94,7 milioane lei, totul din buget, anul 2017), sistemul informaţional de management integral al apelor început în 2006 (stadiu de execuţie de doar 1%, 669,4 milioane lei, 207,6 milioane lei din buget, anul 2017).
Spre finanţare din bugetul pe anul viitor este propusă şi linia de metrou 1 Mai-Aeroportul Henri Coandă Otopeni, început în 2009, dar cu un grad fizic de execuţie de 1,70%, care necesită 5,1 miliarde lei, totul din bugetul de stat (propus însă spre finanţare din fonduri comunitare nerambursabile), anul programat pentru finalizare fiind 2020.
Pe lista proiectelor cu un stadiu fizic de execuţie zero şi care sunt propuse spre finanţare din bugetul pe anul viitor se află, printre altele, construcţia variantei de ocolire Târgu Mureş începută în septembrie 2014 (care necesită încă 237,6 milioane lei, din care 127,7 milioane lei din bugetul de stat, având ca dată programată a terminării anul 2016), construcţia autostrăzii Sebeş-Turda (4,4 miliarde lei, 1,3 miliarde lei din buget, anul 2016), construcţia variantei de ocolire Târgu Jiu începută în august 2014 (218,2 milioane lei, 125,2 milioane lei din buget, anul 2016), construcţia variantei de ocolire Bacău începută în august 2014 (976,6 milioane lei, 449,6 milioane lei din buget, anul 2016), reabilitare podurilor peste Dunăre începută în august 2013 (218,8 milioane lei, 69,1 milioane lei din buget, decembrie 2015), autostrada de centură a Bucureştiului programată să înceapă în 2015 (3,1 miliarde lei, din care 328,5 milioane lei din buget şi restul asigurat de concesionar, anul 2018), modernizarea infrastructurii privind siguranţa circulaţiei pe DN1 în sate liniare şi puncte negre, încă fără ordin de începere (112,1 milioane lei, 50,6 milioane lei din buget, anul 2017), varianta de ocolire a municipiului Satu Mare, care va începe în iulie 2015 (730,4 milioane lei, 229,7 milioane lei din buget, anul 2017), varianta de ocolire a municipiului Slatina, care va începe în iulie 2015 (219,8 milioane lei, totul din buget, anul 2019), palatul de justiţie Mehedinţi, început în 2013 (116,6 milioane lei, totul din buget, anul 2018), extinderea secţiei de oncologie la Spitalul de Urgenţă Bucureşti, care va începe în iulie 2015 (150,2 milioane lei, totul din buget, iulie 2017).
Potrivit primelor estimări realizate de ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini ţintele de absorbţie şi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exerciţiul financiar 2007-2014.
Misiunea comună de experți ai Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene se va afla la București în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autoritățile române proiectul legii bugetului pentru anul viitor.
