Premium
Clanurile au devenit instituţii subterane, cu legi proprii şi conexiuni în autorităţile statale, punând stăpânire pe o mare parte din România. Dacă ne-am uita la o hartă a țării și am colora fiecare județ în care există grupări mafiote, foarte puține ar fi zonele care ar rămâne necolorate. Un clan are stabilit un teritoriu clar, un sistem de protecţie făcut la Secţia de Poliţie, are „intrări“ la autorităţi şi sprijin financiar de la „protejaţi“. Clanul este cel care se ocupă - printre altele - cu taxele de protecţie fiindcă îşi poate permite atacuri cu arme albe sau de foc. Clanurile mafiote sunt foarte bine organizate, aproape ca o mică armată, fiecare familie având capi, locotenenți și soldați
Ziarul Libertatea prezintă cinci lideri care au beneficiat de puterea și admirația celorlalți mafioți pentru a putea fi considerați, la un moment dat, “Nașul” lumii interlope din România.
Fane Spoitoru, pe numele său adevărat Ion Titișor, a fost considerat primul ”Naș” al lumii interlope de după Revoluție. Printre reprezentanții clanurilor prezenți la înmormântarea acestuia, unii au ținut să vină în tricouri negre pe care era imprimată poza lui Al Pacino, actorul care a întruchipat celebrul mafiot Michael Corleone în trilogia ”Nașul”. Fane Spoitoru și-a câștigat renumele și influența prin taxele de protecție pe care le cerea restaurantelor din București.
Fiecare județ are cât un ”Naș”, iar la nivel național șeful lumii interlope devine cel care dovedește că are cea mai mare putere și influență, ne-a explicat un fost procuror. Dacă ”Nașul” județean este ales uneori prin votul șefilor de clanuri din cartiere, cel național se autoimpune prin forță sau notorietate, ne-a precizat mândru un personaj al acestei lumi.
Așa a făcut-o și Fane Spoitoru în anii ’90. Era așa de influent, încât, în 1995, acesta a organizat petrecerea de botez a fiului său la Palatul Parlamentului din București. Printre invitați s-au numărat Adrian Păunescu și Mădălin Voicu. În 1996 încep problemele legale pentru Ion Titișor, care fuge în Canada, iar anul următor este condamnat la nouă ani de închisoare.
Giovani Becali a avut o tentativă să urce pe locul lăsat liber, asta și pentru că în anii ’90 era unul dintre cei mai influenți impresari de fotbaliști. După Campionatului Mondial din 1994, fotbaliștii români erau căutați de toate cluburile, iar Giovanni scoatea bani frumoși din transferuri.
De altfel, acesta, aflat acum în penitenciar la Jilava, și-a și construit vila din Pipera după modelul casei din filmul Scarface, în care Al Pacino a jucat rolul mafiotului Tony Montana. Tot din acea perioadă, Giovanni Becali a început să se autointituleze ”mafiot”.
Epoca dură a fraților Cămătaru
Însă puterea și influența unui ”Naș” era disputată cu adevărat de două tabere, cea a fraților Nuțu și Sile Cămătaru, pe numele lor adevărate –Ion și Vasile Balint, și cea condusă de Nicu Gheară.
Disputa a fost demonstrată cel mai bine în perioada 1995-1998, când, așa cum a scris presa vremii, Nicu Gheară ar fi dorit inclusiv să-l asasineze pe Dumitru Nicolae zis “Niro” pentru că dorea să deschidă un nou complex comercial la marginea Capitalei. Omul de afaceri ar fi cerut protecția Cămătarilor. Într-un interviu acordat ”României Libere”, Dumitru Nicolae a recunoscut că au fost tentative de asasinat asupra sa, dar a precizat că nu știe cine au fost autorii.
Războiul dintre Nuțu Cămătaru și Nicu Gheară a rămas netranșat până la capăt. În 2003-2004, Cămătarii au început să se trezească la ora 5.00 dimineața, când polițiștii intrau în forță să facă percheziții, și apoi să petreacă ani buni după gratii. În schimb, Nicu Gheară a preferat să se stabilească în Spania sau Elveția, asta și pentru a scăpa de luptele directe cu Cămătarii.
Alături de Fane Spoitoru, Nicu Gheară și frații Cămătaru, un alt interlop de seamă era denumit de gangsterii locali “Șeful tuturor”. Este vorba de botoșăneanul Ioan Clămparu, cel care a terorizat Spania prin modul milităresc în care și-a organizat armata de infractori adusă din România. Acesta se află acum închis la Penitenciarul Jilava.
DECALOGUL ”NAȘILOR”
Din discuțiile purtate cu membrii acestei lumi, cu foști procurori și cu anchetatori DIICOT, a reieșit că, această lume are un set propriu de legi în care respectul faţă de lider ocupă locul central, potrivit Evenimentului Zilei.
LEGEA 1 – Cooperare cu Poliţia
În fiecare judeţ este desemnat un lider care trebuie să ţină legătura cu Poliţia. Acesta face schimb de informaţii cu oamenii legii în momentul când au loc incidente în oraş pentru a linişti lucrurile rapid. În schimb, autorităţile trebuie să împiedice vărsările de sânge dintre găşti.
LEGEA 2 – Ucigaşul unui interlop va fi judecat de Mafie
Nimeni nu are voie să se răzbune pe cont propriu.
LEGEA 3 – Împărţirea teritoriului
În cadrul consiliilor purtate de liderii clanurilor, fiecare grupare primeşte un teritoriu de acţiune, dar şi permisiunea de a desfăşura un anumit tip de infracţiuni. În cazul în care un clan doreşte să facă şi trafic cu droguri, alături de prostituţie, trebuie să ceară acordul consiliului.
LEGEA 4 – Omerta, tăcerea e de aur
Cei care sunt „pârâcioşi” sunt pedepsiţi automat de membrii clanurilor. Din acest motiv, locotenenţii unor lideri preferă să facă închisoare decât să ajungă la o înţelegere cu procurorii.
LEGEA 5 – Nimeni nu iese din Mafie
Membrii clanurilor nu sunt lăsaţi să renunţe la „familie” , pentru simplu motiv că astfel nu mai pot fi controlaţi de către lideri. În plus, reprezintă un risc ca faptele lor să ajungă la urechea procurorilor.
LEGEA 6 - Alegerea unui lider
Dacă fostul lider moare, se întâlnesc boss-ii locali care aleg pe cineva dintre ei care să-i reprezinte.
LEGEA 7 – Mama trebuie iubită
Obligaţia interlopilor este să-şi ţină mama aproape şi să aibă grijă de ea. Cazul Cămătarilor evidenţiază cel mai clar acest lucru. Nuţu şi Sile Cămătaru erau luaţi la întrebări doar de către mama lor.
LEGEA 8 – Să se facă şi lucruri bune
Alături de traficul de carne vie, droguri, execuţii şi furturi, un interlop trebuie să-şi spele păcatele şi să facă şi lucruri de bine. Din acest motiv, mulţi interlopi merg la biserică destul de des sau realizează donaţii importante oferite bisericii.
LEGEA 9 – La bătrâneţe vine şi legalizarea operaţiunilor
După ce trec de 50 de ani, mafioţii încearcă să-şi legalizeze afacerile. În loc de trafic cu carne vie şi taxe de protecţie, deschid baruri, restaurante, firme de securitate şi săli de fitness.
Legea 10 – Alunecarea către alte femei
Amantele sunt o prezenţă obligatorie în „arsenalul” unui mafiot. Cel mai elocvent exemplu este cel al lui Nicu Gheară. Petrecerile de fițe de la Ibiza, unde este înconjurat de iahturi și fotomodele, a trezit admirația multor așa-ziși gangsteri locali, care l-au proclamat “Nașul” lor.
