România are rate de incidenţă şi de mortalitate foarte ridicate la nivel european în privinţa cancerului de col uterin, pe fondul ratei extrem de reduse de vaccinare a femeilor împotriva HPV. În lipsa unui screening populaţional, un proiect cu finanţare europeană, lansat recent, îşi propune să ofere, într-o primă fază, femeilor din comunităţile vulnerabile un traseu complet: informare privind riscul de cancer de col uterin, identificare, testare, comunicarea rezultatului, diagnostic, tratament şi urmărire.
Proiectul Clara - “Controlul cancerului de col uterin prin Acces echitabil la seRvicii de cAlitate” -vizează consolidarea capacităţii programului naţional de screening, fiind cofinanţat din Fondul Social European Plus (FSE+) prin Programul Sănătate, potrivit news.ro.
În Regiunea Nord-Vest, care cuprinde şase judeţe (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj), implementarea screeningului pentru cancerul de col uterin în cadrul proiectului Clara este asigurată de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca (IOCN).
"Experienţa şi expertiza ultimilor 25 de ani cred că ne califică să fim institutul cu cel mai bun istoric în acest sens şi cu toate aceste programe-pilot care s-au cinstituit şi ca fundament şi pentru Planul Naţional de Combatere şi Control al Cancerului, în special în ceea ce priveşte cancerul de col uterin, dar şi cel de sân, program pe care îl coordonăm la nivel naţional. De data aceasta coordonarea naţională este la Bucureşti, iar noi coordonăm regiunea Nord-Vest”, a prof. univ. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, medic primar în cadrul IOCN şi coordonator al proiectului Clara în regiunea Nord-Vest, la lansarea proiectului.
Medicul a explicat că sunt câteva elemente care diferenţiază acest proiect de alte proiecte derulate anterior, între care finanţarea, asigurată de Uniunea Europeană pornind de la principiul “de a nu lăsa pe nimeni în urmă”.
“Acest proiect este gândit în mod particular pentru cei care care de obicei sunt marginalizaţi, sunt la periferia societăţii şi cu care va fi, probabil, cea mai dificilă modalitate de comunicare. Proiectul nu înseamnă doar Babeş-Papanicolau sau tipizare HPV, înseamnă informare, colaborare cu medicii de familie, cu autorităţile, cu tot acest ecosistem care poate contribui la a explica şi a le ajuta pe aceste femei să poată beneficia de screening”, a spus prof. univ. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu,
“Chiar dacă instituţiile medicale îşi fac foarte bine treaba, sunt probleme de informare, de contact în mod direct cu persoanele-ţintă, şi aici ONG-urile au un rol esenţial", a completat medicul.
Medicii speră că acest proiect va reprezenta o bază pentru un viitor program de screening populaţional în România.
Cel mai important factor de risc pentru cancerul de col uterin (sau cervical) este infecţia cu HPV. De obicei, cancerul de col uterin prezintă simptome, însă există un pocent importat de cazuri asimptomatice.
“Putem să avem un cancer de col uterin, iar pacienta să fie total asimptomatică. Din acest motiv este atât de important să intervenim prin aceste programe de screening”, a precizat dr. Delia Nicoară, medic primar Sănătate Publică şi manager de proiecte europene în cadrul IOCN.
Cancerul de col uterin rămâne o problemă de sănătate publică în România, deşi există instrumente eficiente de prevenţie: vaccinare HPV, testare HPV, colposcopie şi tratamentul leziunilor precanceroase.
“Cancerul de col uterin reprezintă una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică din ţara noastră. Suntem cu mult peste media europeană”, a completat dr. Nicoară.
Astfel, România are o incidenţă de 36 de cazuri la 100.000 de femei, faţă de o medie de 11,7 la nivelul UE, şi o mortalitate de 17,2 cazuri/100.000 de femei (comparativ cu 5,3, media UE).
Tocmai de aceea, miza proiectului Clara este ca screeningul organizat să transforme prevenţia din intenţie în acces real, mai ales pentru femeile care nu se prezintă spontan la servicii medicale.
Astfel, proiectul va oferi femeilor eligibile un traseu complet: informare, identificare, invitare, testare, comunicarea rezultatului, diagnostic, tratament şi urmărire. De altfel, sunt vizate în mod special femeile din comunităţi vulnerabile şi din zone cu acces redus la servicii.
Pentru ca o persoană să fie considerată eligibilă în cadrul programului de screening (grup ţintă vulnerabil), aceasta trebuie să fie femeie cu vârsta cuprinsă între 25-65 de ani, să aibă domiciliul/reşedinţa/să locuiască într-una din regiunile vizate şi să facă parte din cel puţin una dintre următoarele trei mari categorii: persoane vulnerabile / grupuri vulnerabile, persoane defavorizate socio-economic sau persoane care locuiesc în comunităţi cu grad de vulnerabilitate crescut.
În cazul regiunii Nord-Vest, ţinta fixată este de a realiza screening pentru circa 30.000 de femei din 146 comune defavorizate sau marginalizate. Proiectul presupune colaborarea directă cu medicii de familie, primăriile şi actorii comunitari pentru identificarea şi mobilizarea femeilor eligibile.
În cadrul proiectului, fiecare femeie eligibilă trebuie să fie identificată, invitată, testată, informată asupra rezultatului şi dacă este cazul, condusă spre diagnostic, tratament şi urmărire, fără costuri directe.
De asemenea, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca reprezintă România în cea de-a doua etapă a proiectului european ECHoS, care urmăreşte extinderea şi consolidarea reţelei europene a Centrelor Naţionale pentru Misiunea privind Cancerul. Acest program vizează implementarea obiectivelor europene Pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul cancerului, precum şi pentru îmbunătăţirea vieţii pacienţilor.
Comentează