Corupția rămâne o realitate profund înrădăcinată în toate domeniile, la toate nivelurile, atât în România, cât și în alte țări. Într-o economie deja slăbită de decizii politice neinspirate, această „toxină” sufocă și mai mult potențialul de dezvoltare al țării. Totuși, consilierul prezidențial Radu Burnete susține că există soluții concrete pentru a reduce corupția și a restabili încrederea în instituțiile statului.
România luptă de decenii împotriva corupției, însă războiul este departe de a fi fost câștigat. Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economie, explică, într-o postare pe Facebook, cum reușește corupția să cuprindă treptat întreaga economie și să o sufoce, precum o buruiană greu de combătut. Logic, corupția înseamnă sărăcie lucie și resurse irosite haotic, în timp ce mare parte a populației nu are niciun beneficiu din banii publici aruncați pe geam.
Corupția înseamnă sărăcie și bani publici risipiți
„Combaterea corupției este foarte importantă pentru dezvoltarea economică. Corupția scăpată de sub control înseamnă bani publici risipiți (deci taxe mai mari decât ar fi necesar). Corupția deschide foarte multe uși prin care statul intră în economia privată și o distorsionează și asta nu va duce în timp la actori competitivi capabili să exporte și să concureze global și să ofere salarii din ce în ce mai mari. Prea multă corupție ajunge în timp să-i promoveze în mediul economic privat pe cei care știu să deschidă aceste uși și nu pe cei care oferă cele mai bune produse și servicii la cele mai bune prețuri”, spune expertul.
Corupția rezistă cu atât mai bine cu cât în Estul Europei a devenit endemică. Există câteva arme cu care se poate lupta împotriva ei, dar este un război care durează, iar uneori nu dă rezultatele sperate. Numit încă din luna mai în funcția de consilier pe probleme economice și sociale al președintelui Nicușor Dan, Radu Burnete vorbește despre instrumentul cel mai eficient în combaterea corupției din România.
Soluția eficientă
„Dincolo de instrumentele bine știute de combatere a acestui fenomen mai există unul despre care am vorbit enorm în România, pe care am cheltuit foarte mulți bani și care rămâne totuși un deziderat îndepărtat: digitalizarea. Digitalizarea pe bune. Edge Institute a publicat recent un raport despre guvernanța digitalizării în România și las aici un grafic mai mult decât grăitor unde vedeți comparată „maturitatea digitală” a României cu cea a Estoniei”, mai spune Burnete.
Nu este însă timp de pierdut, cu atât mai mult cu cât orice răgaz oferit corupției o ajută să prindă rădăcini și mai solide, întocmai ca o buruiană greu de combătut, scrie adevarul.ro.
„Va trebui să ne suflecăm mânecile și să recuperăm repede la acest capitol fiindcă beneficiile vor fi pe toate fronturile de la achiziții publice mai corecte la reducerea evaziunii fiscale și de la servicii publice mai bune pentru cetățeni la un ecosistem care va permite României să țină pasul în cursa inteligenței artificiale care nu poate fi câștigată cu xeroxuri și imprimante”, consideră Burnete.
România nu a reușit să progreseze suficient
Concluzia sa este că deși în această luptă au fost angrenate multe resurse, România nu a reușit să progreseze suficient. Și chiar dacă în România corupția nu este la nivelul unor republici foste ex-sovietice precum Rusia, Ucraina și Belarus, până acum s-a dovedit suficient de rezistentă și la noi, în pofida arsenalului impresionant folosit pentru combaterea sa. Concluzia lui este că bătălia trebuie să înceapă fără nicio altă întârziere.
„În ciuda unui deceniu în care s-au dus multe resurse publice în această direcție nu am progresat suficient. De fapt am progresat nejustificat de puțin. Este o temă asupra căreia ne vom și mă voi apleca cu precădere. Nu mai poate aștepta”, încheie Radu Burnete.
Comentează