Cum s-a schimbat piața muncii: Lucrezi din fotoliu de acasă şi primeşti 400 de lei în plus la salariu
Pandemia de coronavirus a schimbat aproape în totalitate piața muncii, atât în România, cât şi în străinătate. Munca de la distanţă a câştigat tot mai mult teren, iar revenirea la birou a devenit un obicei pentru reluarea căruia se dau încă lupte grele între companii și angajați.
În România, un număr surprinzător de mare de români a început în ultimii ani să lucreze de acasă, integral sau parțial, fără să piardă la salariu. Având în vedere că acest efort implică niște costuri suplimentare pentru angajați, nu ar trebui să vină ca o surpriză că acei bani nu ar trebui să vină din buzunarul salariatului.
În România, conform legislației în vigoare, firmele pot acorda lunar până la 400 de lei netaxabili, bani meniți să acopere cheltuielile generate telesalariaților. Acea sumă este menită să acopere factura la energie electrică, abonamentul la internet sau chiar și cheltuieli de mobilier. Interesant este însă că legea nu face diferență între persoanele care lucrează în acest regim pe baza unui contract full-time sau part-time, cu normă întreagă sau nu.
Bani în plus la salariu, neimpozabili
Conform Codului Fiscal în vigoare din România, sunt venituri neimpozabile cele „acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea (…) și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou”.
Pentru banii cu pricina nu se plătesc contribuțiile sociale obligatorii, precum pensie și sănătate (CAS și CASS). Mai mult decât atât, o încurajare suplimentară pentru firme de a plăti acei bani în plus la salariu vine prin faptul că sumele cu pricina pot fi incluse pe lista cheltuielilor deductibile, iar o parte semnificativă din bani nici măcar nu implică documente justificative.
Suma de 400 de lei nu este bătută în cuie, conform Avocatnet.ro, anunță romaniatv.net. Acela este pragul maxim și se poate micșora în funcție de numărul de zile pe lună lucrate de acasă de un angajat. Mai mult decât atât, se poate suplimenta respectiva sumă, dar, pentru angajator, ce depășește 400 de lei nu mai este neimpozabil.
”Ca să nu se mai complice și să evite diferențieri care i-ar putea fi imputate apoi ca discriminatorii de către proprii lucrători, angajatorul X decide să le acorde tuturor telesalariaților, inclusiv celor cu normă de șase și de patru ore, plafonul maxim de cheltuieli, adică 400 de lei. ”, conform sursei citate.
Salariu nu mai este pe primul loc, care este beneficiul suprem pe care angajaţii şi-l doresc în contract
Angajări 2023. Conceptul anului sabatic era, încă dinainte de pandemie, care a schimbat fundamental piaţa muncii, unul nepopular la noi în ţară. Dacă îşi mai găseşte locul un astfel de beneficiu în pachetele de angajare din prezent, când numeroase companii oferă deja avantajul lucrului remote/hibrid, cât de reglementat este – sau nu – în România, cine îl poate obţine şi de ce se apelează la el ne-am propus să aflăm alături de specialiştii pieţei de HR şi câţiva angajatori locali. Am integrat, bineînţeles, perspectiva unui angajat dintr-o multinaţională care a trăit pe propria piele o astfel de experienţă.
„Motivele pentru care oamenii apelează la un an sabatic sunt multiple şi diferă semnificativ de la persoană la persoană, de la călătorit, studii, relaxare, familie, până la sănătate şi redescoperire personală. În cazul meu specific, am luat decizia după o perioadă extraordinară, dar foarte intensă din punct de vedere profesional, pentru a-mi evalua parcursul de până atunci, pentru a-mi stabili direcţiile pe care vreau să mă dezvolt mai departe şi pentru a petrece mai mult timp în natură. Tocmai din acest motiv am hotărât împreună cu familia să ne relocăm în Braşov”, ne-a povestit Răzvan Popescu, associate partner – head of partnerships and solutions, EY România.
El a aflat de acest concept în 2013, în timpul unor proiecte pe care le-am avut cu un client din Marea Britanie. „Mi s-a părut interesant şi am început să citesc diverse bloguri, pentru a înţelege mai bine despre ce este vorba.” Când a făcut pasul nu îşi aduce aminte să se fi lovit de reticenţă din partea nimănui, ci mai degrabă de curiozitatea de a afla ce şi-a propus să facă în această perioadă.
Comentează