În timp ce Ilie Bolojan reclamă întârzierile uriașe ale investițiilor energetice și avertizează că România riscă să piardă bani europeni din cauza proiectelor care bat pasul pe loc, la Complexul Energetic Oltenia o persoană condamnată definitiv pentru complicitate la abuz în serviciu a fost instalată în fruntea Consiliului de Administrație al societății care ar trebui să construiască una dintre cele mai importante centrale noi pe gaze din România.
Dorina Jianu, fost director al Direcției Legislație și Guvernanță Corporativă a CE Oltenia și în prezent „specialist relații sociale” în companie, a fost numită președinte provizoriu al Consiliului de Administrație al CCGT Power Ișalnița SA, societatea de proiect înființată pentru realizarea centralei pe gaze de aproximativ 850 MW de la Ișalnița, relatează publicația Gorjeanul. Site-ul oficial al CCGT Power confirmă că mandatul Dorinei Jianu a început la 8 iulie și este valabil până la 9 septembrie 2026.
Numirea a fost decisă în Adunarea Generală a Acționarilor în care CE Oltenia a fost reprezentat, între alții, chiar de Constantin-Cosmin Trufelea, actualul președinte al Directoratului companiei energetice, și de Ion Petroniu, membru al Directoratului, potrivit Gorjeanul. Ceilalți reprezentanți erau desemnați de ALRO, partenerul CE Oltenia în societatea de proiect.
Condamnată definitiv în dosarul „Medințu”, alături de fostul director general al CE Oltenia
Trecutul penal al Dorinei Jianu nu este o simplă acuzație sau un dosar încheiat fără condamnare. Hotărârea este definitivă și apare într-un comunicat oficial al Direcției Naționale Anticorupție.
Prin decizia penală nr. 1779 din 18 decembrie 2018, Curtea de Apel Craiova a condamnat-o pe Dorina Jianu la 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, cu un termen de supraveghere de 3 ani, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În același dosar au fost condamnați Laurențiu Ciobotărică, la data faptelor director general executiv al CE Oltenia, și Daniel Antonie, director al Diviziei Miniere și membru al Directoratului.
Dorina Jianu conducea atunci Direcția Legislație și Guvernanță Corporativă a companiei.
Potrivit DNA, în decembrie 2015, Ciobotărică și Antonie au aprobat acordarea ilegală a unei compensații financiare de 128.100 de lei unui membru al Directoratului – Aurel Medințu –, iar Dorina Jianu a întocmit opinia juridică pe care s-a fundamentat operațiunea. Procurorii au susținut că prevederi legale diferite au fost suprapuse pentru a crea o aparență de legalitate.
Hotărârea definitivă a obligat-o pe Jianu, în solidar cu ceilalți doi condamnați, la plata către CE Oltenia a 157.691 de lei reprezentând despăgubiri civile. Instanța i-a interzis și exercitarea unor drepturi pentru doi ani de la rămânerea definitivă a condamnării.
Acea perioadă de interdicție este în prezent expirată, astfel că simpla existență a condamnării din 2018 nu înseamnă, în lipsa altor impedimente legale, că numirea din 2026 ar fi automat nelegală. Ea ridică însă o problemă evidentă de guvernanță și oportunitate într-o companie de stat aflată sub presiune tocmai pentru eșecul investițiilor.
Numirea a trecut prin AGA în care CE Oltenia era reprezentat de Trufelea
Potrivit Gorjeanul, hotărârea de numire a Dorinei Jianu a fost adoptată de reprezentanții acționarilor CCGT Power Ișalnița, printre care Constantin-Cosmin Trufelea, președintele Directoratului CE Oltenia.
Trufelea a fost numit președinte al Directoratului CE Oltenia la 12 iunie 2026, după plecarea lui Iulius Dan Plaveti la Hidroelectrica, prin decizie a Consiliului de Supraveghere.
Trufelea are la rândul său un trecut politic. Presa locală relata încă din 2024 că și-a asumat public apartenența la PNL Gorj și că fusese promovat în Directoratul CE Oltenia cu sprijin liberal. Ulterior, relațiile sale cu conducerea filialei PNL Gorj s-au deteriorat, iar în 2026 presa locală relata că acesta ar fi beneficiat de sprijinul PSD pentru preluarea șefiei Directoratului.
Bolojan avertiza că CE Oltenia riscă să piardă banii europeni
La sfârșitul lunii mai, Ilie Bolojan indica în mod explicit CE Oltenia drept unul dintre exemplele negative privind implementarea proiectelor energetice.
Bolojan arăta că societatea avea 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, majoritatea contractate încă din 2023, pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaze, însă lucrările decontate reprezentau sub 10% din valoarea proiectelor.
Premierul avertiza că există „un risc mare” ca centralele pe gaze să nu fie finalizate și că întârzierile pot crea probleme în îndeplinirea angajamentelor privind decarbonizarea și chiar conduce la pierderea finanțărilor europene.
Mesajul lui Bolojan era că prețurile la energie nu pot scădea fără noi capacități de producție, stocare și rețele și fără eliminarea întârzierilor de la investițiile pentru care finanțarea este deja disponibilă.
Guvernul Bolojan își asumase, de altfel, în programul de guvernare, renegocierea planului de restructurare al CE Oltenia astfel încât închiderea capacităților pe cărbune să fie corelată cu construirea noilor capacități pe gaze naturale, fotovoltaice și stocare.
Centrala care trebuia să funcționeze în 2026 există deocamdată doar pe hârtie
Tocmai centrala de la Ișalnița este unul dintre exemplele cele mai clare ale blocajului.
CCGT Power Ișalnița SA este deținută în proporție de 59,9% de CE Oltenia și de ALRO, cu 40,1%. Societatea a fost creată pentru construirea unui grup nou pe gaze naturale de aproximativ 850 MW, investiție destinată să înlocuiască grupurile pe lignit eliminate în cadrul procesului de decarbonizare.
Termenul inițial de punere în funcțiune era chiar anul 2026. Numai că licitațiile au eșuat.
Prima procedură pentru construirea centralei a fost anulată în 2024. O nouă licitație, cu o valoare estimată de aproximativ 3,77 miliarde de lei plus TVA, s-a încheiat la 30 ianuarie 2026 fără nicio ofertă eligibilă, astfel că și aceasta a fost anulată.
Cu alte cuvinte, centrala care, potrivit calendarului inițial, trebuia să producă deja energie în acest an nu are nici măcar constructor.
De la centrala pe gaze la studii pentru baterii de 950 MW
În paralel cu reevaluarea economică a proiectului centralei pe gaze, CCGT Power Ișalnița a început să pregătească o investiție masivă în stocarea energiei.
La 9 iulie 2026, la numai o zi după începutul mandatului Dorinei Jianu în fruntea CA, societatea a publicat procedura pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a documentațiilor tehnice pentru un sistem de stocare cu o putere instalată de aproximativ 950 MW. Valoarea estimată numai pentru serviciile de elaborare a studiului și documentațiilor este de 1,495 milioane de lei.
O consultare de piață lansată anterior de CE Oltenia arăta că cei 950 MW de stocare ar urma să fie repartizați pe mai multe amplasamente: 400 MW la Turceni, 200 MW la Rovinari și 350 MW la Ișalnița.
Astfel, în timp ce proiectul centralei pe gaze de la Ișalnița este reevaluat după două licitații ratate, societatea constituită pentru realizarea sa începe noi studii și noi proceduri pentru stocare.
