În timp ce numeroase firme își declară falimentul, iar românii își strâng cureaua din cauza facturilor la energie, un raport al Curții de Conturi consultat de Recorder arată că Hidroelectrica a furnizat ani la rând energie electrică fără să emită facturi către douăzeci de companii și instituții religioase. Totul s-a petrecut într-o perioadă în care prețurile explodau, iar mediul de afaceri și consumatorii obișnuiți suportau consecințe dure. În schimb, anumite firme cu conexiuni politice au beneficiat de energie gratis, paguba estimată fiind de aproape 2 milioane de euro.
Cum funcționa schema
În centrul scandalului se află o firmă controlată de Alin Udriște, vicepreședinte PNL Mehedinți și apropiat al fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu. Compania acestuia ar fi primit energie nefacturată în valoare de peste 500.000 de euro. Deși cazul a ajuns pe mesele DIICOT și DNA, toate sesizările au fost clasate în cursul acestui an. „Responsabilitatea mea nu există, atât timp cât dosarul s-a clasat”, a declarat Alin Udriște pentru Recorder, aruncând vina integral pe Hidroelectrica.
Potrivit raportului, între ianuarie 2018 și iunie 2022, Hidroelectrica a continuat să livreze energie electrică acestor clienți, deși existau contracte, consum raportat lunar și obligații clare de facturare. Inspectorii Curții de Conturi au descoperit că, în toată această perioadă, compania nu a emis facturi, nu a calculat penalități de întârziere și nu a întreprins niciun demers pentru recuperarea datoriilor. Conform plângerii penale, prejudiciul creat statului a fost estimat la 9.350.949 de lei, aproximativ 1,9 milioane de euro.
Printre beneficiarii curentului gratis se numără firme cu legături politice în diverse județe ale țării: Gerom Internațional SRL, asociată cu fostul prefect de Hunedoara, Aurel Serafinceanu; Valdo Forest Industries SRL din Neamț, despre care presa a arătat că este controlată din umbră de consilierul local PNL Constantin Dogariu; și NGM Leonard SRL din Pașcani, legată de fostul consilier local PDL Leonard Rusu. Pe listă apar și nume mari din industrie, precum ArcelorMittal și compania de stat Romaero, dar și instituții religioase: Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Mănăstirile Secu și Suzana, precum și Parohia Buna Vestire Bellu din București, care au beneficiat de energie nefacturată în valoare de peste 600.000 de lei.
Hidroelectrica știa, dar a continuat furnizarea
Cazul Aurora Trust SA, firma familiei Udriște, este cel mai grav. Deși compania era în insolvență încă din ianuarie 2018, a reușit să semneze un contract de furnizare cu Hidroelectrica și a continuat să primească energie timp de ani de zile, acumulând datorii uriașe. În 2019, datoria depășea deja 400.000 de lei, iar Hidroelectrica emisese un preaviz de deconectare pe care nu l-a pus niciodată în aplicare. Deși instanța a respins toate cererile firmei de a bloca întreruperea furnizării, Hidroelectrica a continuat, totuși, să trimită energie către Aurora Trust SA, fără să emită facturi timp de doi ani. Inspectorii au constatat că nu s-au aplicat penalități, nu s-au recuperat debitele, iar contractul a fost tratat cu o indulgență greu de explicat în absența unei protecții politice.
Abia în timpul controlului Curții de Conturi, Hidroelectrica a emis 139 de facturi restante pe numele firmei lui Udriște, însă mult prea târziu: compania intrase deja în faliment, iar furnizorul de energie a depus cererea de înscriere la masa credală cu o zi după termenul limită. Situația a fost complicată și de faptul că societatea care a contestat cererea Hidroelectrica era fondată de fratele lui Alin Udriște și deținută în prezent chiar de fostul deputat liberal. Soția acestuia figura și ea pe lista creditorilor cu peste un milion de lei.
Clasări în lanț
Toate dosarele penale deschise în urma raportului Curții de Conturi au fost clasate pe 25 iunie 2025. DIICOT a închis sesizarea pentru „grup infracțional organizat”, iar Parchetul de pe lângă Tribunalul București a decis că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. În aceeași zi, DNA a clasat și plângerea Curții de Conturi, motivând că nu este îndeplinită condiția tipicității, adică faptele constatate nu corespund unei infracțiuni definite de lege. Între timp, 15 dintre cei 20 de beneficiari și-au achitat datoriile, inclusiv toate instituțiile de cult, însă au rămas două pierderi majore: Romaero, aflată în executare silită pentru peste 3 milioane de lei, și firma lui Udriște, de la care Hidroelectrica mai are de recuperat aproximativ 2,5 milioane de lei.
Reacția Hidroelectrica: dosar în curs, nu dăm informații
Întrebată cât a reușit să recupereze de la compania fostului deputat liberal și dacă angajații implicați mai lucrează în instituție, Hidroelectrica a transmis că informațiile solicitate fac obiectul unui dosar penal încă în desfășurare, motiv pentru care nu poate furniza detalii suplimentare și a precizat că a contestat ordonanța de clasare.
La rândul său, Alin Udriște a respins orice responsabilitate, afirmând că Hidroelectrica este cea care nu și-a respectat obligațiile contractuale. „Este un caz de notorietate că Hidroelectrica nu facturează sau facturează la șase luni, un an. Conform contractului, ei trebuiau să factureze la 30 de zile. Lucru care nu s-a întâmplat aproape niciodată”, a spus Udriște. Întrebat cum explică faptul că firma sa a consumat ani la rând energie fără să o plătească, acesta a răspuns că „sunt foarte multe sume achitate” și că „o parte sunt contestate în instanță”, concluzionând: „Așa că responsabilitatea mea nu există, atât timp cât dosarul s-a clasat”.
Replica fostului ministru Virgil Popescu
Câteva precizări despre articolele care mă menționează în contextul Hidroelectrica:
- Resping categoric orice aluzie și asociere între numele meu și cazul descris de anumite publicații referitor la un set de contracte ”dubioase” la Hidroelectrica.
- Faptele sunt simple și verificabile: contractele respective au fost încheiate în 2018, într-o perioadă în care nu eram ministru al Energiei.
- În schimb, în 2022, în mandatul meu de ministru, Hidroelectrica a sesizat DIICOT cu un an înainte de publicarea raportului Curții de Conturi (!), reclamând un „grup infracțional organizat” format din doi angajați ai companiei și un reprezentant al Aurora Trust SA. Asta demonstrează că nu poate fi vorba despre influențe politice tolerate sau ascunse.
- Dacă nu aș fi cerut controale și dacă nu s-ar fi făcut sesizarea DIICOT, probabil acest caz nici nu ar fi ieșit la iveală.
- Un an mai târziu a făcut și Curtea de Conturi o sesizare penală în acest caz.
Acum, o precizare importantă: situația facturilor unei companii este un act executiv și îmi place să cred că nici un ministru nu și-ar permite să se implice în treburile interne ale companiilor, pentru simplul fapt că este ilegal.
În final vă rog să nu uităm că în calitate de reprezentant al acționarului Hidroelectrica eram preocupat cu performanțele unei companii care era pe cale să se listeze la bursă. O companie care este astăzi un simbol de performanță, în care au încredere peste 1 milion de români. A fost ușor? Nu! A ținut de decizii curajoase și de strategie bună. 2022 și 2023 sunt, istoric, cei mai buni ani pentru Hidroelectrica.
Închei cu această mențiune de context pentru a opri, preventiv, tentațiile celor care vor să folosească acest caz pentru a ataca Hidroelectrica sau managementul său.
Comentează