DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Curiosul caz al revocării lui Augustin Lazăr: Sesizarea redactată de Ministerul Justiţiei nu a mai ajuns la CCR/ DOCUMENT

rtv.net
tudorel toader augustin lazar

Potrivit unui document intrat în posesia STIRIPESURSE.RO, în mandatul lui Tudorel Toader, la Ministerul Justiţiei a fost redactată o cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul preşedintelui de a da curs solicitării de revocare a lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general. Surse guvernamentale au precizat că documentul a fost discutat cu premierul, însă nu a mai fost trimis la Curte, fără să existe o explicaţie.

Vezi AICI sesizarea redactată la Ministerul Justiţiei! (.pdf)

Tudorel Toader, la acea dată ministru al Justiţiei, a declanşat procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general, pe data de 24 octombrie 2018. Secţia pentru procurori a CSM a emis un aviz negativ, iar Lazăr a contestat în instanţă procedura, pe motiv că verificarea activităţii manageriale trebuia făcută prin procurori anume desemnaţi, nu direct de ministrul Justiţiei. Preşedintele Iohannis a invocat acţiunea în instanţă pentru a amâna luarea unei decizii.

În ultimele luni, ministrul Toader a fost întrebat de mai multe ori de ce nu este sesizată Curtea Constituţională, la fel ca în cazul revocării Laurei Codruţa Kovesi de la DNA. Pe data de 7 ianuarie 2019, Tudorel Toader dădea ca sigură sesizarea CCR. Era, potrivit unor surse guvernamentale, perioada în care Direcţia de elaborare acte normative lucra la documentul care urma să fie trimis Curţii Constituţionale. Sesizarea efectivă a CCR, prin semnătura premierului Dăncilă, nu a mai avut loc.

Pe data de 28 ianuarie, Tudorel Toader explica faptul că singura soluţie împotriva refuzului preşedintelui de a semna revocarea este o sesizare a CCR, însă amintea că doar premierul are competenţa politică de a lua această decizie. Acelaşi lucru era afirmat de Tudorel Toader şi pe 17 februarie, pentru ca la mijlocul lunii aprilie să afirme că o posibilă sesizare a Curţii Constituţionale pe revocarea lui Augustin Lazăr este un mecanism pe care "îl activăm la momentul oportun".

Draftul sesizării are 19 pagini şi se bazează pe decizia CCR în cazul revocării fostei şefe a DNA. Documentul cuprinde o prezentare a situaţiei, argumente cu privire la fondul cauzei şi cererea de constatare a conflictului general de preşedinte, împreună cu oferirea unei căi de urmat. Potrivit surselor guvernamentale, documentul a fost discutat, însă, din motive neprecizate, "momentul oportun" nu a mai sosit. Astfel, Augustin Lazăr şi-a păstrat funcţia până la momentul încheierii mandatului, pe 27 aprilie, când a şi părăsit sistemul judiciar prin pensionare.

CITEȘTE ȘI: NU este nevoie de schimbări radicale. Dieta cu mere te ajută să scapi de kilogramele în plus

Amintim că analiza cuprinsă în Raportul ministrului Justiției asupra activităţii manageriale a procurorului general a fost structurată pe 20 de puncte, după cum urmează:

"1. Probleme grave de comportament, comunicare publică, lipsa sumării responsabilității plasarea deasupra legii prin afirmarea și susținerea publică a lipsei temeiului legal pentru evaluarea procurorului șef DNA; avansarea în comunicarea publică a ideii de conflict între ministrul justiției și procurori, de natură să îngreuneze/împiedice evaluarea procurorului șef DNA (și implicit propria evaluare).

2. Probleme de legalitate a numirii în funcția de procuror general a domnului Augustin LAZĂR.

3. Probleme grave de management: caracterul imputabil al tuturor faptelor reținute în sarcina procurorului șef DNA, în raport de care procurorul general nu a luat nicio măsură.

4. Lipsa organizării eficiente și a asumării responsabilității: ignorarea situațiilor de criză; încercarea de minimizare a deficiențelor printr-un discurs public care a încercat acreditarea unei alte situații decât cea reală; lipsa oricăror măsuri manageriale pentru rezolvarea acestor situații și plasarea oricăror încercări de a atrage atenția asupra problemelor din sistem în sfera politicului și a agresiunii din partea altor instituții/autorități publice.

5. Problema modificării raportului Inspecției Judiciare referitor la controlul managerial la nivelul Direcției Naționale Anticorupție. Exces de putere constatat de instanța de judecată.

6. Probleme grave în sfera comunicării publice: discurs eminamente politic, cu acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, deopotrivă din sfera autorităţilor legislative și executive; false probleme create chiar de procurorul general și apoi combătute public cu vehemență; atitudine conflictuală.

7. Comportament și probleme grave de comunicare publică: practicarea și încurajarea unor comportamente contrare obligațiilor constituționale și legale, mesaje publice cu încălcarea obligațiilor de rezervă impuse magistraților.

8. Abdicarea de la alte garanții constituționale precum respectarea prezumției de nevinovăție și a demnității umane.

9. Contestarea deciziilor Curții Constituționale, în sensul încurajării nerespectării lor de către procurori.

10. Neîndeplinirea obiectivelor asumate de domnul Augustin LAZĂR prin Proiectul de management care a stat la baza numirii în funcție. Utilizarea pe scară largă a delegărilor pe funcții de conducere.

11. Neîndeplinirea obiectivelor asumate de domnul Augustin LAZĂR prin Proiectul de management care a stat la baza numirii în funcție. Scăderea operativității în activitatea Ministerului Public.

12. Neîndeplinirea obligațiilor legale în vederea realizării politicii penale.

13. Critici cu price preț și în orice împrejurare ale autorității legiuitoare. Contestarea legilor de modificare a legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate a priori exercitat de Curtea Constituțională.

14. Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor.

15. “Dubla măsură”, tergiversarea procedurilor legale.

16. Desfășurarea anchetei având ca obiect modalitatea de intervenție a jandarmilor în timpul protestelor care au avut loc în data de 10 august 2018.

17. Acreditarea unui alt statut constituțional al Ministerului Public și al procurorilor.

18. Încălcarea legii prin semnarea unor Protocoale prin care se interferează atât în activitatea Parlamentului, cât și a instanței de judecată; crearea premiselor unei justiții “secrete” incompatibile cu dreptul la un proces echitabil și principiile statului de drept.

19. Ascunderea adevărului legat de Protocoale în mesajele publice, încercarea de a deturna atenția publică de la subiectul Protocoalelor prin acreditarea aceleiaşi idei de conflict cu alte autorități publice, respectiv cu ministrul justiției.

20. Comunicarea publică nesinceră cu privire la acte de importanță covârșitoare pentru modul în care la nivelul Ministerului Public sunt respectate drepturile fundamentale. Comportament care încalcă deontologia profesională."

CITEȘTE SI: Probleme cu tensiunea arterială? Băuturile care te ajută la reducerea hipertensiunii .

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.