Premium
Astfel, Curtea Constituţională trebuie să decidă dacă organizarea unui atare referendum este în acord cu Constituţia şi cu Tratatul de aderare la UE, organizaţie la care Croaţia s-a raliat în iulie 2013.
Anul trecut, 526.000 de croaţi - adică peste 10% din populaţia acestei ţări, după cum prevede legea - au semnat o petiţie pentru a cere organizarea unui referendum ce vizează reducerea drepturilor minorităţii sârbe. În termenii acestei iniţiative, o minoritate poate să utilizeze în mod oficial limba sa maternă şi alfabetul său doar în regiunile unde reprezintă cel puţin 50% din populaţie şi nu o treime cum este în prezent.
O atare măsură ar viza toate minorităţile Croaţiei, însă ea vizează în special minoritatea sârbă. Obiectivul este de a împiedica folosirea oficială a alfabetului chirilic - folosit de sârbi - la Vukovar, oraş din estul Croaţiei, aproape ras de pe suprafaţa pământului de forţele sârbe în timpul conflictului sârb din 1991-1995.
Guvernul croat de centru-stânga s-a declarat ostil acestei iniţiative, atenţionând că aceasta va reprezenta o violare a angajamentelor Zagrebului, care a pecetluit aderarea ţării la UE.
În septembrie, decizia guvernului croat de a introduce utilizarea de panouri bilingve (alfabet latin folosit de croaţi şi cel chirilic de sârbi) pe clădirile publice din Vukovar a fost însoţită de incidente între poliţie şi manifestanţi, care au distrus în mai multe reprize aceste panouri.
Sârbii sunt cea mai importantă minoritate din Croaţia, reprezentând circa 4% din totalul celor 4,2 milioane de locuitori ai acestei ţări.
sursa: agerpres
