Premium
Deciziile de mâine pot avea un impact direct asupra rezultatului alegerilor dat fiind faptul că vorbim de sesizări venite chiar din partea președintelui României și a prim-ministrului. O a III-a cauză vizează capitala Lege a insolvenței contestată de PNL.
Premierul sesizează instanța constituțională supremă cu faptul că președintele României ar fi încălcat Constituția în momentul în care a îndemnat prin purtarea unui tricou și apoi prin mesaje directe chiar de la pupitrul Administrației Prezidențiale populația să voteze cu PMP. De partea sa președintele se plânge judecătorilor cu premierul refuză fără nici o explicație să contrasemneze decretele privind acordarea unor decorații fostei conduceri a Institutului Cultural Român.
!!! Legea insolvenței va fi discutată începând cu ora 10.00; Sesizarea președintelui și cea a premierului vor fi discutate începând cu ora 17.00 când cele două părți sunt așteptate să își susțină cauza și respectiv să se apere. Președintele și premierul pot veni în persoană sau pot fi reprezentați de consilieri.
stiripesurse.ro vă prezintă cele 3 cauze care vor fi judecate la CCR:
1. Curtea Constituţională a României (CCR) discută miercuri sesizarea premierului referitoare la conflictul cu preşedintele privind dreptul şefului statului de a participa la campania electorală.
În 6 mai, Guvernul a transmis Curţii sesizarea primului-ministru Victor Ponta privind constatarea unui conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi preşedinte cauzat de implicarea lui Traian Băsescu în campania electorală prin susţinerea unui anumit partid la alegerile europarlamentare.
'Să analizeze posibilitatea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Preşedintele României. Să stabilească dacă acest conflict este cauzat de implicarea explicită a Preşedintelui României în campania electorală, prin susţinerea unui anumit partid politic la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, respectiv la alegerile parţiale pentru Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Senat, din anul 2014, ceea ce încalcă dispoziţiile art. 80 'Rolul Preşedintelui' din Constituţia României, republicată. Să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiuni politice', se arată în sesizarea către CCR semnată de Victor Ponta.
El argumentează că preşedintele Băsescu, 'în repetate rânduri, cu ocazia unor evenimente publice, şi-a manifestat susţinerea pentru un anumit partid, atitudinea şefului statului concretizându-se atât prin nominalizarea directă a partidului politic pe care îl va vota, cât şi prin popularizarea activă a însemnelor electorale ale acestei formaţiuni politice, respectiv Partidul Mişcarea Populară (PMP)'.
În document este citat contul de Facebook al deputatei Elena Udrea, unde au fost postate, în 2 mai, imagini din care reiese că preşedintele a participat la o discuţie, într-un local din staţiunea Neptun, cu conducerea partidului respectiv, iar ulterior s-a fotografiat cu aceste persoane, pe malul mării, purtând un tricou alb cu iniţialele PMP, sub sigla acestui partid, un măr şi mesajul 'Vote for PMP''.
Totodată, în sesizare este prezentată şi o declaraţie a lui Traian Băsescu din 4 mai susţinută la Palatul Cotroceni.
'Întrebat de jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă dacă nu consideră că gestul său apare ca fiind unul de partizanat politic şi care încalcă prevederile Constituţiei referitoare la rolul preşedintelui României, Traian Băsescu a răspuns: 'Voi vota Partidul Mişcarea Populară. M-aţi întrebat. Dacă nu m-aţi fi întrebat, nu v-aş fi răspuns. Ar fi fost mult mai nepoliticos să nu vă răspund. Deci, eu voi vota PMP', se spune în document.
Autorul sesizării consideră că, prin atitudinea sa referitoare la susţinerea deschisă a unui partid în perspectiva alegerilor, preşedintele a încălcat dispoziţiile art. 80 din Constituţie.
'Consider că a fost încălcat şi spiritul art. 84 'Incompatibilităţi şi imunităţi' din Legea Fundamentală, potrivit căruia, pe durata mandatului, preşedintele nu poate fi membru al unui partid. Chiar dacă, formal, nu este membru al unui partid, prin modul său de acţiune, preşedintele se comportă ca un agent electoral, ca un membru activ al unei formaţiuni politice implicate în lupta electorală. O asemenea conduită a şefului statului depăşeşte noţiunea de libertate de exprimare de care se bucură preşedintele României în exercitarea mandatului', arată premierul.
De asemenea, şeful Executivului precizează că legislaţia naţională cuprinde reglementări detaliate, specifice unui stat de drept, referitoare la organizarea şi desfăşurarea acestor alegeri, iar Guvernul are prevăzute atribuţii numeroase şi detaliate, menite să asigure un vot corect reprezentativ, care să exprime voinţa alegătorilor.
'Prin raportare la aceste prevederi legale care s-au concretizat în perioada de după 1989, în alegeri corecte, recunoscute ca atare pe plan extern, conduita preşedintelui României de a indica expres şi repetat cu ce partid votează duce în derizoriu atât prevederile legale invocate, cât şi votul efectiv al cetăţenilor. A influenţa într-o manieră atât de făţişă electoratul cu privire la votul ce urmează a fi exprimat, goleşte practic de conţinut atât normele constituţionale citate, cât şi prevederile următoarelor acte normative: Legea 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată (...), Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată (...), şi Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali', subliniază Ponta.
Conform documentului, conflictul sesizat se referă la actele şi acţiunile concrete ale preşedintelui care 'afectează atribuţiile şi competenţele Guvernului în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor'.
În sesizare se mai menţionează şi dreptul preşedintelui la opinii politice, drept statuat chiar de Curte, dar se precizează că există o mare diferenţă între judecăţi de valoare sau afirmaţii ale preşedintelui privind modul cum acţionează sau ar trebui să acţioneze o anumită autoritate publică, pe de o parte, şi 'abordări partinice făţişe, specifice unui agent electoral', care vin în contradicţie cu rolul preşedintelui de reprezentant al statului român, de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate, pe de altă parte.
______
2.Curtea Constituţională a României (CCR) discută miercuri sesizarea preşedintelui Traian Băsescu referitoare la un conflict cu premierului determinat de refuzul lui Victor Ponta de a contrasemna decrete prezidenţiale de decorare a unor personalităţi din fosta conducere a Institutului Cultural Român (ICR).
Traian Băsescu a sesizat Curtea în 6 mai în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie, generat de refuzul premierului Victor Ponta de a contrasemna decrete ale preşedintelui privind decorarea unor personalităţi ale culturii româneşti, care au asigurat conducerea ICR în perioada 2005-2012.
Şefului statului susţine că premierul a refuzat nemotivat să semneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraţii unor personalităţi, printre care şi Horia Roman Patapievici.
În 25 aprilie, prin intermediul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Băsescu a transmis premierului spre contrasemnare două proiecte de decrete de decorare a unor personalităţi care au îndeplinit funcţii de conducere în ICR, precum şi a unor personalităţi din comunitatea românească din vecinătatea României.
'Potrivit uzanţelor, comunicarea între cele două autorităţi în materia conferirii decoraţiilor se realizează prin intermediul Administraţiei Prezidenţiale. Învederăm faptul că potrivit art. 1 din Legea 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, republicată (...), Administraţia Prezidenţială este o instituţie publică ce are personalitate juridică, aflată la dispoziţia Preşedintelui României, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale; totodată, consilierul prezidenţial este o funcţie de conducere în cadrul acestei structuri, având rang de ministru, iar consilierul de stat având rang de secretar de stat', susţine Băsescu.
Guvernul a restituit în 29 aprilie Administraţiei Prezidenţiale proiectul de decret, precum şi rezoluţia de refuz de contrasemnare a decretului de decorare a unor personalităţi care au condus ICR.
În sesizare se precizează că proiectul de decret a fost însoţit de Memorandumul semnat de preşedintele României, care cuprinde motivele avute în vedere pentru acordarea distincţiilor.
Preşedintele susţine că Victor Ponta a refuzat nemotivat să contrasemneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraţii: Ordinul Naţional 'Steaua României' - în grad de Cavaler acordat lui Horia-Roman Patapievici, fost preşedinte al ICR; Ordinul Naţional Serviciul Credincios' - în grad de Cavaler acordat lui Mircea Mihăieş şi Tania Radu, foşti vicepreşedinţi ai ICR; Ordinul Naţional 'Pentru Merit' - în grad de Cavaler acordat lui Dan Croitoru, fost secretar general al ICR.
'Astfel, refuzul contrasemnării este evidenţiat de un simplu 'NU', subliniat urmat de semnătura prim-ministrului şi ştampila rotundă ce se regăseşte pe Nota de transmitere spre contrasemnare semnată de către domnul Gheorghe Angelescu, consilier de stat la Cancelaria Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Prin urmare, refuzul exprimat de prim-ministru, fără a cuprinde vreo motivare, a creat un blocaj la nivel instituţional, generând un conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice implicate în procedura acordării decoraţiilor, respectiv prim-ministrul, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte', mai declară Traian Băsescu.
În opinia şefului statului, raportat la jurisprudenţa constituţională, un refuz nemotivat echivalează cu un drept de veto exercitat de prim-ministru, ce goleşte de conţinut atribuţia constituţională a preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare.
Conform sesizării, deşi orice autoritate publică dispune de o largă putere de apreciere, precizarea motivelor pe care se întemeiază refuzul exercitării unei competenţe constituţionale este de esenţa statului democratic, motivarea asigurând transparenţa în exercitarea atribuţiilor constituţionale şi, implicit, o bună administrare.
'Apreciem că, prin modul în care a înţeles să îşi exercite atribuţia legală a contrasemnării, prim-ministrul a nesocotit flagrant principiul constituţional al loialităţii şi colaborării autorităţilor publice', consideră preşedintele, care invocă mai multe decizii ale Curţii Constituţionale.
______
3.Curtea Constituţională a României (CCR) discută miercuri sesizarea parlamentarilor PNL despre Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
În 22 aprilie, grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor a depus o sesizare la Curte referitoare la Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
Potrivit sesizării de neconstituţionalitate, Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă încalcă mai multe principii constituţionale precum: dreptul la proprietate, accesul liber şi neîngrădit la justiţie, dar şi obligativitatea respectării legilor în vigoare.
Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost adoptat pe 15 aprilie de plenul Camerei Deputaţilor.
La aceaşi dată, PNL a anunţat că va sesiza CCR privind forma adoptată a Legii insolvenţei, susţinând că actul normativ încalcă dreptul la apărare al cetăţenilor.
'Actul normativ încalcă dreptul la apărare al cetăţenilor, românii fiind obligaţi să plătească la Buletinul Procedurilor de Insolvenţă pentru a afla că sunt parte într-o procedură judiciară şi pentru a putea ataca în instanţă eventualele hotărâri judecătoreşti pe care le consideră netemeinice', se arăta într-un comunicat PNL remis stiripesurse.ro
Liberalii susţin că odată cu adoptarea iniţiativei, angajaţii marilor societăţi comerciale aflate în dificultate din cauza crizei economice sunt lăsaţi la mâna furnizorilor de electricitate şi de gaze, neplata facturilor în timpul procedurii de insolvenţă, după o perioadă de 90 de zile, ducând la sistarea aprovizionării cu energie şi gaze şi distrugând orice şansă a societăţii de a se redresa.
'PNL atrage atenţia asupra acestui fapt mai ales că, dacă legea era în vigoare în această formă la momentul intrării Oltchim şi Arpechim în insolvenţă, societăţile ar fi fost date la fier vechi şi mii de locuri de muncă ar fi fost pierdute în mod iremediabil', susţin liberalii.
Parlamentarii PNL au luat cuvântul în plenul Camerei Deputaţilor, arătând că introducerea urgentă a legislaţiei privind insolvenţa persoanelor fizice ca parte integrantă a noii legi a insolvenţei reprezintă un element important şi necesar pentru dinamizarea economiei româneşti.
Insolvenţa persoanelor fizice a fost susţinută în cadrul dezbaterilor de reprezentanţii Consiliului Suprem al Magistraturii, precum şi de cei ai Ministerului Justiţiei.
'Necesitatea completării cadrului normativ a fost convenită inclusiv în cadrul Comisiei juridice de către toţi reprezentanţii grupurilor politice, care au acceptat propunerea PNL pentru ca, în plen, majoritatea parlamentară formată din PSD, PC, UNPR şi UDMR să dea vot negativ pentru cererea de retrimitere la Comisie a actului normativ pentru o dezbatere mai amplă, în urma căreia persoanele fizice să beneficieze de un tratament egal şi nediscriminatoriu în materia insolvenţei', mai preciza sursa citată.
PNL consideră că prin adoptarea Legii privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă fără includerea prevederilor pentru persoanele fizice se perpetuează un dublu standard.
