Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională, marți, 6 octombrie, regula prin care daunele morale acordate persoanelor rănite în urma atacurilor animalelor sălbatice erau calculate în funcție de salariul victimei și de numărul zilelor de inactivitate. Judecătorii constituționali au decis în unanimitate că un asemenea mecanism nu asigură o despăgubire echitabilă și creează inclusiv o diferență de tratament între victime în funcție de veniturile acestora.
CCR a admis excepția de neconstituționalitate privind art. 13^1 alin. (2) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, prin Decizia nr. 963 din 6 octombrie 2026. Textul prevedea că daunele morale sunt proporționale cu zilele de inactivitate raportate la salariul victimei, iar pentru persoanele care nu sunt salariate calculul se face prin raportare la salariul minim.
CCR: Suferința unei victime nu poate fi evaluată după salariu
Problema fundamentală identificată de Curte este că prejudiciul moral nu poate fi transformat într-o formulă matematică bazată pe venitul persoanei atacate.
CCR arată că limitarea despăgubirilor la salariul victimei sau la salariul minim, fără posibilitatea de a analiza circumstanțele concrete ale fiecărui caz, nu permite repararea adecvată a prejudiciului nepatrimonial produs prin vătămarea integrității corporale sau a sănătății.
Curtea subliniază că daunele morale, prin natura lor, nu pot fi calculate cu precizie, iar instanța trebuie să poată aprecia gravitatea leziunilor, suferințele fizice și psihice, consecințele asupra vieții personale și familiale și celelalte particularități ale fiecărui caz.
Două persoane atacate de același animal și care suferă răni comparabile nu ar trebui să primească despăgubiri morale radical diferite doar pentru că una are un salariu de 10.000 de lei, iar cealaltă câștigă salariul minim sau nu este salariată.
CCR a constatat tocmai din acest motiv și încălcarea principiului egalității în drepturi: intensitatea durerii și a suferinței unei persoane nu depinde de venitul său.
O problemă și pentru cei care au venituri, dar nu sunt salariați
Curtea a identificat și probleme de claritate a legii. Norma declarată neconstituțională nu preciza dacă prin „salariul în plată” trebuie înțeles salariul brut sau cel net. În plus, formula legală împărțea practic victimele între salariați și nesalariați, fără să reglementeze în mod corespunzător situația persoanelor care obțin venituri impozabile fără a avea contract de muncă.
Este cazul, spre exemplu, al unor persoane care desfășoară activități independente.
CCR a apreciat că această lipsă de precizie încalcă principiul legalității și cerința ca legea să fie clară și previzibilă.
Ce despăgubiri prevede legea în cazul unui atac
Regimul despăgubirilor a fost introdus în forma actuală prin modificarea Legii nr. 407/2006. Articolul 13^1 prevede că, atunci când atacul unui exemplar din speciile de faună de interes cinegetic se soldează cu rănirea sau decesul unei persoane, autoritățile trebuie să acorde despăgubiri.
În cazul unei persoane rănite, acestea pot acoperi, între altele:
veniturile nete pe care victima nu le-a putut realiza în perioada incapacității temporare de muncă;
cheltuielile cu spitalizarea, tratamentul și recuperarea care nu sunt suportate de sistemul asigurărilor de sănătate;
daunele morale.
În caz de deces sunt prevăzute cheltuielile de înmormântare, costurile transportului persoanei decedate și sume compensatorii pentru familia victimei. Regimul este prevăzut de art. 13^1 din Legea nr. 407/2006 și de HG nr. 3/2023.
Decizia CCR privește formula de calcul a daunelor morale, nu desființează dreptul victimelor atacurilor animalelor sălbatice la despăgubiri.
Ce se schimbă pentru cetățeni
Consecința cea mai importantă este că prejudiciul moral nu va mai putea fi evaluat pur și simplu prin înmulțirea unei valori salariale cu perioada de inactivitate.
CCR precizează că, odată înlăturată norma specială declarată neconstituțională, victimele pot apela la regulile generale din Codul civil pentru obținerea unei reparații adecvate a prejudiciului nepatrimonial. Curtea afirmă expres că instanța judecătorească este cea care poate stabili, ținând cont de caracteristicile fiecărei cauze, existența și întinderea prejudiciului moral și o despăgubire „justă, echitabilă și rezonabilă”.
Practic, acest lucru poate permite despăgubiri mai apropiate de prejudiciul real în cazurile grave, în care efectele atacului depășesc cu mult simpla perioadă de concediu medical: mutilări, dizabilități permanente, intervenții chirurgicale repetate, traume psihologice, afectarea vieții familiale sau pierderea autonomiei personale.
Cuantumul nu va deveni însă automat mai mare în toate cazurile. Despăgubirea trebuie individualizată în funcție de situația concretă, nu stabilită după o formulă rigidă.
Victima trebuie să depună cerere. Termenul este important
Procedura administrativă existentă pentru constatarea atacului rămâne extrem de importantă pentru persoanele aflate într-o asemenea situație.
Potrivit Ordinului ministrului Mediului nr. 1.656/2023, victima, reprezentantul său sau, în caz de deces, familia trebuie să depună o cerere scrisă la primăria localității pe teritoriul căreia s-a produs atacul.
Cererea se depune, în principiu, în maximum 30 de zile de la producerea atacului, externarea din spital sau deces, în funcție de situație. Nerespectarea termenului poate duce la pierderea dreptului de a solicita despăgubirea pe această procedură, cu excepția cazurilor de imposibilitate obiectivă.
Primarul trebuie să transmită cererea autorității competente în 48 de ore, după care este constituită o comisie care deschide dosarul și solicită inclusiv Poliției informații despre cauzele și împrejurările atacului.
Pentru persoanele rănite, dosarul poate cuprinde documentele medicale, dovada perioadei de incapacitate de muncă, adeverința privind veniturile, precum și actele care demonstrează cheltuielile cu tratamentul și recuperarea. În caz de deces sunt necesare, între altele, certificatul de deces, certificatul medico-legal și documentele referitoare la cheltuielile suportate de familie.
Decizia administrativă de acordare sau refuzare a despăgubirii poate fi contestată potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Decizia CCR trebuie publicată în Monitorul Oficial
Decizia pronunțată marți este definitivă. Motivarea integrală urmează să fie redactată și publicată în Monitorul Oficial. Comunicatul CCR precizează că argumentele complete vor fi prezentate în cuprinsul deciziei.
Potrivit art. 147 din Constituție, de la publicarea deciziei CCR prevederea declarată neconstituțională este suspendată de drept. Parlamentul sau Guvernul, după caz, are la dispoziție 45 de zile pentru a pune legislația în acord cu Constituția. Dacă acest lucru nu se întâmplă, norma își încetează efectele juridice la expirarea termenului. Deciziile Curții sunt general obligatorii și produc efecte pentru viitor.
Prin urmare, legiuitorul poate interveni cu o nouă formulă, însă aceasta nu mai poate transforma prejudiciul moral într-un simplu calcul bazat pe venitul victimei și trebuie să respecte principiile stabilite de Curtea Constituțională.
Comentează