Premium
Islamul va rămâne religia de stat în Bangladesh, după ce Curtea Supremă a respins luni cererea unor susţinători ai laicităţii de a se pune capăt acestui statut, în urma unor ample manifestaţii ale unor grupări islamiste radicale, relatează AFP. Curtea Supremă, formată din trei judecători, a respins cererea după doar câteva minute de la debutul examinării acesteia şi fără a proceda la vreo audiere.
Anunţul privind examinarea cererii, iniţiată în urmă cu 28 de ani, a declanşat recent manifestaţii ale unor grupări islamiste în întreaga ţară. În jur de 7.000 de militanţi islamişti au manifestat vineri la Dacca, scandând sloganuri ostile guvernului. 'Suntem întristaţi de această decizie. Este o zi tristă pentru minorităţile din Bangladesh', a declarat Subrata Chowdhury, reprezentanta partizanilor laicităţii în acest dosar.
Bangladesh este în mod oficial stat laic după separarea de Pakistan în 1971. În 1988, regimul militar a ridicat însă islamul la rang de religie de stat, pentru a-şi consolida puterea. Partizanii laicităţii consideră că acest statut de religie oficială vine în contradicţie cu Constituţia laică a ţării şi este discriminatoriu faţă de ne-musulmani. Guvernul prim-ministrului Sheikh Hasina a subliniat că laicitatea reprezintă un pilon al Constituţiei, dar a promis să nu ratifice legi care ar contraveni principiilor islamului.
Principalul partid islamist din ţară, Jamaat-e-Islami, a reacţionat la decizia Curţii, retrăgându-şi apelul la grevă generală şi susţinând că este vorba despre 'o victorie pentru 160 milioane de persoane'. 'Poporul nu va accepta niciodată un guvern care vrea să suprime statutul de religie oficială pentru a le face plăcere câtorva persoane ostile religiei', avertiza anterior Jamaat-e-Islami. În Bangladesh, peste 90% din locuitori sunt musulmani, principalele minorităţi fiind hinduşii şi budiştii. Decizia Curţii Supreme riscă să exacerbeze tensiunile între islamiştii radicali şi susţinătorii laicităţii. În Bangladesh au avut loc recent asasinate de bloggeri atei, membri ai unor minorităţi religioase şi cetăţeni străini, spune Agerpres.
