Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, joi, la finalul ședinței de Guvern, că în România activează 1.500 de companii de stat, multe dintre ele cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde lei și că a prezentat în ședință o informare despre un „portofoliu pilot” de 22 de companii de stat, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei datorii istorice şi au înregistrat pierderi nete de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat.
„A sosit momentul să luăm măsuri pentru a pune capăt risipei”, a spus vicepremierului, potrivit căruia „unele companii trebuie consolidate, altele transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie închise disciplinat”.
Ea a spus că cele 22 de companii sunt „găuri negre” pentru economia țării, în special CFR Marfă, SNCFR şi compania Romaero.
Vicepremierul a prezentat cele şase categorii de acţiune pe care le-a propus, pe baza analizei:
Elcen, Oil Terminal şi CFR SA
„Prima categorie, infrastructură critică. Aici avem Elcen, Oil Terminal şi CFR SA. În aceste companii este nevoie de investiţie, de profesionalizare, de bună guvernanţă şi de consolidare a situaţiei financiare”, a spus ea.
Minvest, Remin, Avioane Craiova şi Romaero
„A doua categorie este decizie strategică. Avem cele patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei. Minvest, Remin, Avioane Craiova şi Romaero. În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială, asta este recomandarea, în primul rând pentru Avioane Craiova şi Romaero, iar la Remin şi la Minvest o separare a funcţilor şi o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le deţin”, conform Oanei Gheorghiu.
Compania națională pentru controlul cazanelor, instalațiilor de ridicat și recipientelor sub presiune (CNCIR)
Vicepremierul a mai anunţat că a treia categorie este transformarea pe model european şi aici intră CNCIR.
”Vorbim despre o reformă în două etape, astfel încât compania să evolueze spre un organism de inspecţie acreditat şi competitive, după modelele europene consacrate”, a spus Gheorghiu.
CFR Călători, Metrorex şi Tarom
Potrivit vicepremierului, a patra categorie este redresare operaţională, CFR Călători, Metrorex şi Tarom.
”În aceste companii e nevoie de măsuri ferme de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti care au făcut până acum redresări în alte ţări sau în alte companii similar, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea a Comisiei Europene, pentru un eventual ajutor de stat”, conform vicepremierului.
Telecomunicaţii, CFR, Tipografica-Filaret, CFR-SCLR-Braşov
„A cincea categorie este fuziune şi absorbţie şi avem aici câteva companii, Telecomunicaţii, CFR, Tipografica-Filaret, CFR-SCLR-Braşov. Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor de Integrare şi Consolidare Operaţional”, a spus vicepremierul.
Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Roferspet, CFR IRLU, SAAF, CFT-CFR şi SNCFR-ERA
Gheorghiu a mai afirmat că a şasea categorie este „ieşirea ordonată din portofoliu”: Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Roferspet, CFR IRLU, SAAF, CFT-CFR şi SNCFR-ERA.
„Aici obiectivul este foarte clar, un calendar cu termene clare asumate de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale şi respectarea calendarelor de faliment asumate”, a spus ea.
Tarom pierde bani de zece ani
Situația Tarom a ajuns într-un punct critic. Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că modelul actual nu mai este sustenabil, iar viitorul companiei depinde de decizia Comisiei Europene privind planul de restructurare.
Compania Tarom se află în continuare într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană, însă acesta nu este respectat conform calendarului stabilit. Autoritățile spun că există întârzieri și probleme care au afectat implementarea planului.
„Acest proces nu este în grafic, din motive, unele obiective, unele mai puțin obiective. Însă compania Tarom se află în dialog cu Comisia Europeană. Dacă se aprobă o prelungire a planului, mai ales având în vedere noul context geopolitic și criza de petrol, atunci urmează ca acest plan să fie prelungit și, probabil, să așteptăm să vină avioanele și compania să-și regândească întregul flux”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.
Ministerul Transporturilor analizează în prezent situația companiei, iar Guvernul așteaptă un răspuns oficial privind direcția de urmat. Tarom este singura companie din portofoliul ministerului pentru care nu există încă o poziție clară.
Executivul ia în calcul și un scenariu negativ, în care Comisia Europeană nu va aproba prelungirea planului de restructurare. În acest caz, autoritățile spun că vor fi necesare decizii rapide.
„Ceea ce am propus noi în comitet este scenariul în care Comisia nu aprobă prelungirea planului și atunci trebuie să avem în vedere, clar, niște soluții. Actualul model de business de la Tarom nu este sustenabil. Compania pierde bani în ultimii 10 ani”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Datele oferite de vicepremier arată că operatorul aerian nu a reușit să genereze profit operațional în ultimul deceniu, în ciuda tentativelor de redresare.
„Noi știm că profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani. A înregistrat profit în anul 2024, dar nu din activitatea operațională, ci din alte activități. Așa că este clar că avem nevoie să explorăm alte soluții pentru Tarom”, a precizat vicepremierul.
CFR Marfă își va declara falimentul până la 31 mai
Compania CFR Marfă își va declara falimentul până la 31 mai, a anunțat vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea susține că o mare a angajaților sunt și vor fi preluați de Carpatica Feroviar.
Oana Gheorghiu a fost întrebată joi, în cadrul unei conferințe de presă, cine va prelua activitatea companiilor de stat propuse pentru lichidare, în special a companiei CFR marfă.
„CFR Marfă este o companie care își va declara falimentul până la 31 mai. Acesta este calendarul. Există deja Carpatica Feroviar, companie care a început deja să lucreze și care preia activitatea de la CFR Marfă”, a răspuns vicepremierul.
Ea a fost întrebată, de asemenea, ce se va întâmpla cu angajații companiei.
„O parte dintre ei deja au fost angajați la Carpatica, o parte dintre ei au primit salarii compensatorii și au plecat voluntar. O altă parte se vor angaja probabil în continuare, Carpatica știu că face angajări în perioada următoare, își mărește numărul de angajați”, a explicat Gheorghiu.
Vicepremierul a anunțat și planurile pentru compania CFR SA:
„CFR SA este extrem de importantă și știm că sunt în progres investiții de infrastructură la CFR SA. Urmează ca Ministerul Transportelor până la 30 aprilie să vină cu o propunere a unui plan multianual de investiții. Este absolut necesar și este singura soluție prin care putem crește viteza trenurilor în România, investiții în infrastructură”.
Petrotrans plătește 29.000 de euro anual chirie pentru conduce care există pe hârtie
Vicepremierul a vorbit și despre cazul particular al companiei Petrotrans, aflată în faliment încă din anul 2007.
„Când am primit propunerile de la Ministere pe companiile care urmau să intre în acest proiect, am auzit voci în spațiul public mirându-se că această companie a fost introdusă pe listă. Dar până la urmă am înțeles de ce a fost introdusă pe listă”, a declarat Gheorghiu.
Petrotrans este o companie aflată în faliment din anul 2007. Vicepremierul afirmă că se împlinesc 19 ani de când această procedură este tergiversată, iar în tot acest timp statul a cheltuit bani, care nu s-au recuperat până în acest moment.
„Împlinește anul acesta 19 ani, de când o procedură este tergiversată. În tot acest timp s-au cheltuit bani. De la Petrotrans nu s-au recuperat până în acest moment bani pentru a acoperi creanțele pe care aceasta le avea către statul român. Singurii care au încasat bani în acești ani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare. Și mai mult de atât, pentru că această companie nu este lichidată și nu a putut fi radiată de la Registrul Comerțului, încă din anul 2015 se plătesc peste 29.000 de euro anual, chirie, pentru niște conducte care există pe hârtie, pe subterenul unor oameni. Este o decizie a unei instanțe care trebuie executată și fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român”, a declarat vicepremierul.
Vicepremierul a declarat că lichidarea companiei a fost prelungită timp de 7 ani, din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului român.
„Timp de șapte ani s-a prelungit lichidarea doar pe o contestație făcută de o instituție a statului român, care avea o creanță foarte mică. Motivul, noi nu am reușit să-l descoperim, probabil că există undeva. Dar este clar că atunci când o companie aflată în faliment sau în insolvență nu este abordată unitar la nivel coordonat al Guvernului, se întâmplă astfel de suprapuneri care nu fac decât să adâncească găurile negre pe care aceste companii le-au produs deja. Este o procedură de șaptesprezece ani care a generat foarte multe costuri”, a explicat Gheorghiu.
După intrarea în faliment, la nivel de Guvern, disputa legată de administrarea bunurilor fostei companii Petrotrans, a fost dată între Ministerul Economiei și Ministerul Energiei.
Comentează