Premium
Plenul CSM a validat, marți seară raportul Inspecției Judiciare privind dosarele de la DNA cu magistrați. Documentul scoate la lumină numeroase ilegalităţi comise de procurorii DNA în dosarele în care erau vizaţi alţi magistraţi. Practicile enumerate în raport au constituit, potrivit CSM, factori de presiune asupra activităţii magistraţilor din întreaga ţară, care au afectat dreptul părţilor la un proces echitabil. Toate acestea au fost "coordonate de la centru", de procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi şi adjuncţii acesteia.
Raportul integral realizat de IJ şi aprobat de CSM poate fi consultat AICI (via juri.ro)!
Echipa Inspecţiei Judiciare a efectuat controlul la DNA privind cauzele cu magistraţi în perioada 1 august 2018 - 15 martie 2019, iar verificările au vizat dosarele lucrate în perioada 2014-2018.
Cele mai grave constatări din raport:
1. Nu au fost respectate condițiile legale de solicitare a mandatelor de supraveghere tehnică.
- Au existat situații în care a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la o instanță necompetentă material, în condițiile în care nu era începută urmărirea penală in rem pentru fapte care să atragă competenţa respectivei instanţe.
- Au existat cazuri de nerespectare a condițiilor legale privind autorizarea provizorie de către procuror a unor măsuri de supraveghere tehnică. Deşi art. 141 alin. (3) din Codul de procedură penală prevede un termen de 24 de ore pentru ca procurorul să prezinte judecătorului de drepturi și libertăți ordonanțele de supraveghere, s-au descoperit şi cazuri în are acest lucru s-a întâmplat după 3 ani și 6 luni de la emitere. Mai mult, nu s-au distrus procesele verbale de redare a interceptărilor efectuate în baza ordonanțelor de autorizare cu titlu provizoriu ce au fost infirmate de judecătorul de drepturi și libertăți.
- S-au constatat situații în care, prin constituirea unor dosare noi vizând, în esență, aceleași fapte cercetate într-un dosar anterior, s-a solicitat de către procuror și s-au obținut mandate de supraveghere tehnică vizând magistrați, cu depășirea duratei legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică. S-au creat, astfel, situații în care, pentru aceleași fapte, un magistrat a fost supravegheat în baza a două măsuri de supraveghere tehnică a căror durată curgea în paralel, vizând aceleași acuzații sau, pentru aceleași fapte, fiind supravegheat, consecutiv, pe o durată totală ce depăşeşte perioada prevăzută de art. 144 alin.(3) Cod procedură penală. Exemplu: judecător care a făcut subiectul unor măsuri de supraveghere tehnică o perioadă cumulată de 270 de zile.
2. Informațiile obținute din supravegherea tehnică în cauzele cu magistrați au fost transmise și unor unități militare din cadrul SRI.
Au existat şi situaţii în care autorizațiile emise în cauză de către instanță au fost puse în aplicare de SRI, în baza protocolului de cooperare SRI-PÎCCJ.
Exemplu: Dosar nr. 635/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală trimis ulterior la DNA – ST Oradea, unde a fost înregistrat sub nr. 13/P/2016 – dosar în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a fost subiectul a patru mandate de supraveghere tehnică.
La dosarul cauzei au fost identificate mai multe adrese ale Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală Serviciul Tehnic, toate sub semnătura procurorului șef direcție Laura Codruţa Kovesi, prin care se solicita ca traficul rezultat în urma punerii în aplicare a încheierii și autorizației instanței să fie înaintat săptămânal, în vederea efectuării în condiții optime a urmăririi penale și se desemnează în calitate de beneficiari secundari ai interceptărilor dispuse două unităţi militare din cadrul SRI.
Tot la dosarul cauzei a fost identificată o adresă a procurorului șef direcție Laura Codruţa Kovesi către o unitate militară a SRI, prin care, în temeiul competențelor legale și al Protocolului de cooperare dintre Serviciul Român de Informații și PÎCCJ nr. 003064/2009, se solicita cooperarea pentru desfășurarea unor activități comune privind acordarea de sprijin tehnic și analitic pentru verificarea și completarea informațiilor obținute în cauza care face obiectul dosarului penal nr. 635/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală.
Un alt exemplu: Dosarul nr. 20/P/2013 al DNA – ST Oradea: Prin referatul din data de …..2013, procurorul de caz a solicitat autorizarea interceptării și înregistrării, pe o perioadă de 30 zile a tuturor comunicațiilor telefonice efectuate de la/către numerele de apel utilizate de judecător, avocat şi alţii, precum și autorizarea efectuării de înregistrări audio-video în mediul ambiental și de imagini, pe momente operative, pentru aceeași perioadă, cu privire la activitatea desfășurată de către aceștia și a întâlnirilor acestora cu diferite persoane, cât și a discuțiilor purtate de în mediul ambiental.
În același referat, s-a menționat:
- interceptările și înregistrările dispuse mai sus vor fi efectuate de către Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Bihor – în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă;
- redarea convorbirilor și exploatarea materialelor va fi efectuată de către Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Bihor;
- înregistrările audio-video în mediul ambiental și de imagini dispuse și redarea discuțiilor înregistrate vor fi efectuate de către Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Bihor.
Prin încheierea penală nr. 2/S/2013 din data de 12.03.2013, pronunțată în dosarul nr. 86/35/2013 al Curții de Apel Oradea s-a dispus autorizarea măsurilor solicitate. În perioada martie 2013 – februarie 2014 dosarul a rămas în nelucrare. La data de 15.07.2014, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există (art. 16 lit. a Cpp).
Un alt exemplu: Dosarul nr. 44/P/2014 al DNA – ST Oradea: Procurorul de caz a dispus prin ordonanță, în temeiul art. 142 alin. 1 Cpp: „Supravegherea tehnică pe o durată de 30 zile, ………….. constând în interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță, efectuate de la/către numărul de apel (…) utilizat de făptuitorul avocat, sau de alte persoane, respectiv de la numerele de telefon (…) utilizate de judecător, sau de alte persoane, va fi efectuată de Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Bihor, în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă. Redarea convorbirilor și exploatarea materialelor va fi efectuată de către Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Bihor.”
3. Au existat situații în care exploatarea informațiilor obținute ca urmare a punerii în executare a autorizațiilor de interceptare s-a realizat după o perioadă semnificativă de timp, chiar şi 5 ani.
4. Înregistrarea dosarelor la Structura Centrală a DNA pentru o zi, în vederea obținerii de interceptări pe magistrat, și trimiterea în aceeași zi la unitatea de parchet (structură teritorială) unde se aflau în instrumentare, și reînregistrarea dosarului sub un alt număr cu ocazia prelungirii mandatelor de supraveghere tehnică.
5. Lăsarea unor cauze în nelucrare perioade semnificative de timp (chiar şi 5 ani); la polul opus, s-a identificat şi o soluție dispusă după 12 zile de la sesizare, într-o cauză vizând şi un procuror DNA.
6. Necomunicarea soluțiilor de clasare magistraților vizați, inclusiv în situația în care au fost audiați în cauză ca martori, având cunoștință de aspectele cercetate.
7. Necomunicarea măsurilor de supraveghere tehnică magistraților vizați.
8. Solicitarea de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații - potențial factor de presiune.
