Preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroreabiltării (SSNN), prof. univ. dr. Dafin Mureşanu, a declarat, marţi, la Cluj, că Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare este una dintre cele mai importante realizări după decembrie 1989, alături de Strategia Naţională pentru Combaterea Cancerului.
"Acordăm atenţie unui subiect atât de important pentru România. Această Strategie Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare, care reprezintă prima cauză de mortalitate şi o povară uriaşă pe întregul nostru sistem de sănătate este una dintre cele mai importante realizări după decembrie 1989, alături de Strategia Naţională pentru Combaterea Cancerului. Credem că faptul de a fi fost aprobată deja de către guvern într-un format executive şi având la dispoziţie şi un buget rezonabil pentru a iniţia aceste schimbări, este un fapt absolut remarcabil.
Ce înseamnă ca impact practic?! Înseamnă că vom avea mult mai multe şanse de a efectua tratamentele salvatoare de viaţă în accidentul vascular cerebral, respectiv tromboliza şi trombectomia, înseamnă aceste noi centre de tratament pentru accidentul vascular cerebral acut, combinând toate aceste intervenţii. Sigur că un pas important a fost făcut, în ultimii zece ani, am pornit de la 8-10 centre în care puteam face tromboliză şi astăzi avem 43 de centre. La fel de bine probabil că vom dezvolta şi reţeaua de trombectomie. Practic, până la urmă, aproape în fiecare centru mare şi de referinţă unde putem acţiona prin aceste metode, trebuie să avem şi capacitatea de a efectua şi trombectomie, care este manevra intervenţională direct de a extrage trombul din vasele mari de la nivelul creierului", a declarat Dafin Mureşanu, la o dezbatere privind Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare, scrie Agerpres.
El a mai spus că mai sunt multe lucruri de făcut în ceea ce priveşte această strategie.
"Sigur că strategia nu înseamnă numai această dezvoltare a intervenţiilor acute, ea înseamnă şi integrarea componentei de prevenţie cu tratamentul de lungă durată a celor care rămân cu sechele. Sunt multe alte lucruri care trebuie aşezate pe Strategia Naţională de Sănătate, care acoperă cele mai importante dezvoltări până în 2030 şi la care noi, de asemenea, vom contribui.
Noi ca şi corp academic şi de profesionişti credem că ne-am făcut datoria, există un plan foarte bine articulat şi aici mă refer şi subliniez ce importantă contribuţie au avut şi colegii cardiologi, practic, ei sunt un motor extrem de important şi colaborarea noastră ne-a amplificat forţa de a acoperi aceste nevoi, fără ajutorul lor era foarte dificil şi apreciem enorm această colaborare, în special eforturile făcute de prof. Dragoş Vinereanu în această direcţie. Credem că mesajul nostru către autorităţi este acela de a urgenta implementarea a ceea ce noi am reuşit să elaborăm şi eforturile noastre vor merge în continuare în aceeaşi direcţie ca până acum, avem alte module de adăugat şi sperăm să vedem lucrurile realizate şi această strategie să vadă o bună lumină a implementării", a menţionat Dafin Mureşanu.
La rândul său, prof. univ. dr. Dragoş Vinereanu, şeful Clinicii de Cardiologie şi Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi preşedinte al Senatului Universitar al UMF" Carol Davila, a spus că strategia cuprinde mai multe direcţii.
"Strategia este un document complex şi o strategie şi un plan de acţiune, care se axează pe cinci direcţii principale. Prima direcţie este prevenţia şi până la urmă, controlul factorilor de risc şi educaţia medicilor şi a pacienţilor în acelaşi timp e esenţială în acest sens. A doua direcţie este tratamentul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, fiindcă, în continuare, bolile cardio şi cerebrovasculare omoară cei mai mulţi români în România. Peste 60% dintre decesele din România se datorează bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare. Aşadar, trebuie să facem ceva, trebuie să prevenim, trebuie să diagnosticăm precoce, trebuie să tratăm.
Al treilea element este legat de recuperare. Recuperarea este esenţială, fiindcă dacă în bolile neurovasculare, cerebrovasculare există un program de recuperare, în bolile cardiovasculare nu există. Şi nu avem un sistem naţional structurat, susţinut, prin care putem să facem recuperarea pacienţilor după ce îi tratăm de infarct, de cardiopatie ischemică, după ce îi operăm, după ce tratăm diferite valvulopatii. Al patrulea element, foarte important de altfel, este legat de diagnosticul precoce. Cu cât diagnosticăm mai precoce, cu atât tratăm mai precoce; cu cât tratăm mai precoce, cu atât prevenim complicaţiile; aşa că, iarăşi, un element foarte important al strategiei noastre. Şi ultimul element este legat de datele epidemiologice, fiindcă fără a avea date epidemiologice, nu poţi să-ţi planifici politicile de sănătate, nu poţi să-ţi aloci bugetele. Şi ca atare, a avea registrele de boală la nivel naţional bine structurate pe bolile cardiovasculare este esenţial. Avem un registru, care este parte din Programul European pe sindroamele coronariene acute, adică infarct, dar ne trebuie mai mult de atât", a spus Dragoş Vinereanu.
Lideri europeni în neuroştiinţe, neurologie, cardiologie şi politici de sănătate se reunesc la Cluj-Napoca pentru a discuta viitorul medicinei româneşti prin Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare.
"În perioada 24-25 noiembrie 2025, municipiul Cluj-Napoca devine epicentrul deciziilor strategice în sănătate, pe axa bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, găzduind una dintre cele mai importante reuniuni multidisciplinare ale anului: "Dialogurile Sistemului de Sănătate". Evenimentul va reuni lideri naţionali şi internaţionali din sănătate, cercetare, industrie, diplomaţie şi domeniul politico-administrativ, pentru a analiza şi a genera soluţii concrete privind transformarea sistemelor medicale. Tema centrală a acestei prime ediţii "Dialogurile Sistemului de Sănătate" este implementarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare (SNBCC 2025-2030), cel mai amplu demers strategic naţional dedicat celor două principale cauze de mortalitate şi dizabilitate în România", arată organizatorii.
Comentează