Premium
Deputat și lider al USR, Dan Barna este considerat candidatul la prezidențiale cu șanse mari de a intra în turul doi. Agenția MEDIAFAX și Gandul.info vă prezintă activitatea prezidențiabilului USR-PLUS, de la agent de consultanță, la om politic.
Candidatul USR-PLUS Dan Ilie Barna are 44 de ani, s-a născut la Sibiu, și a urmat cursurile Facultății de Drept și un master în Management, apoi a urmat o carieră în consultanță.
Este considerat un „om nou”, pentru că a intrat în politică recent.
Activitatea de politician
Dan Barna a fost ales în decembrie 2016 deputat USR de Sibiu. În Camera Deputaților, acesta deține funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și membru în Comisia pentru afaceri europene.
Victor Ponta, val de ironii la adresa lui Dan Barna: un tigru de carton! S-a predat viteazul!
El a fost membru al Guvernului Cioloș, unde a deținut funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, în mai 2016.
La congresul din octombrie 2017, Dan Barna a fost ales președintele USR cu 127 de voturi din totalul de 191 valabil exprimate. Anterior, acesta deținuse funcția de vicepreședinte al partidului, apoi purtător de cuvânt.
Alianța USR cu PLUS
În 2 februarie 2019, USR s-a aliat cu Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), condus de fostul premier Dacian Cioloș, pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 2019.
Dacian Cioloș, președintele PLUS, numea alianța „principala forță de Opoziție” a guvernului PSD.
Cu ce s-a diferențiat Dan Barna în ultimul an
Românii din Diaspora
Dan Barna și-a bazat activitatea în jurul românilor din Diaspora, afirmând că obiectivul său major, ca prezidențiabil, este oprirea migrației românilor și influențarea măsurilor guvernamentale, care să-i determine pe cei aflați în diaspora să se întoarcă acasă.
Și românii din Diaspora au reacționat pozitiv la programul liderului USR, dovada fiind alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, când 44% dintre românii din străinătate au votat Alianța.
Președintele USR a câștigat multă notorietate, anul acesta, în rândul tinerilor. Multe dintre mesajele acestuia li se adresează, declarând în nenumărate rânduri, că dorește să transforme România într-o țară din care tinerii să nu mai dorească să plece, iar multe dintre afirmațiile sale despre viitorul tinerilor în țară se învârt în jurul ideii de antreprenoriat.
În septembrie 2019, a inițiat un proiect legislativ care prevede instituirea unui program pentru perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2030, prin care românii care se întorc în țară, să fie scutiți de plata impozitului pe venit, în anumite condiții.
Demersuri pentru „Fără penali în funcții publice”
După ce USR a făcut demersuri, în anul 2018, pentru strângerea de semnături pentru inițiativa „Fără penali în funcții publice” și depunerea acesteia în Parlament, anul acesta, parlamentarii USR, în frunte cu Dan Barna, au reușit să treacă inițiativa de Curtea Constituțională, urmând să fie dezbătută în forurile legislative.
Dan Barna își menține poziția de a legifera această inițiativă cetățeneacă, aceasta fiind chiar una dintre condițiile impuse de USR pentru susținerea noului guvern.
Ce i se reproșează prezidențiabilului USR-PLUS
Un cetățean i-a atras atenția prezidențiabilului că este „prea fricos” pentru că nu intră la guvernare. „Noi, poporul, când o să contăm pentru politicieni? Contează numai calculele dumneavoastră? (...) Eu v-am susținut. Eu nu am nimic cu USR-ul, dar dumneavoastră sunteți prea fricos, domnule Barna!”, a spus ieșeanul.
Reproșuri cu privire la activitățile întreprinse
Rise Project a publicat un articol în care acuză firma lui Dan Barna că multe proiecte au eșuat, iar pe liderul USR, că ar fi ”supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE”.
În replică, prezidențiabilul a afirmat că este vorba de jocuri de campanie.
Tensiuni între liderul USR și membrii propriului partid
În noiembrie 2018, 100 de membri USR au semnat o scrisoare prin care îi transmiteau președintelui de partid că ar fi avut alte așteptări, să fie echidistant în ceea ce privește alegerile interne, pentru europarlamentare.
Alte conflicte interne s-au născut între acesta și Cosette Chichirău pentru șefia partidului.
Campania electorală a început cu 30 de zile înainte de data alegerilor și anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidențialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.
Mandatul Președintelui României este de cinci ani, iar pe 10 noiembrie va avea loc votul în țară la prezidențiale, între orele 07.00 și 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în același interval orar.
Cât despre votul în secțiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.
